10 AUGUST ȘI POLITICA HIENELOR: IOHANNIS, PNL, USR!

67787261_362916711290668_3356563245866418176_n

Se împlinește un an de când întreaga propagandă iohannisto-sorosisto-globalisto-neomarxistă a organizat diversiunea din Piața Victoriei. Cu cel puțin o lună înainte, toate gurile de foc ale aparatului – Realitatea TV, Digi24 în special și reteaua de milioane de conturi facebook, cu contribuția directă a tuturor structurilor de partid ale PNL și USR, începuseră provocarea, chemarea la violență și la ocuparea sediului Guvernului prin forță.

A fost vorba, fără niciun fel de discuție, de organizarea unei LOVITURI DE STAT, sub pretextul unei REVOLTE A DIASPOREI! Caracterul de acțiune organizată în laboratoare a fost vădit încă înainte de eveniment, iar comportamentul complice al SRI – prin inacțiune și refuzul de informare, dar, cum s-a văzut mai târziu, și prin posibile acțiuni subterane -, a fost vădit pentru orice observator avizat.

Ca un corolar, ca din întâmplare desigur, erau prezente marile agenții de presă și televiziuni europene și globale, pregătite să transmită în direct ”revoluția” din România!

Lovitura de stat a eșuat! Dar nu pentru că Jandarmeria ar fi apărat Guvernul, cum s-ar crede! Acest lucru a fost luat în considerare de la bun început de organizatori. Ci, pentru că populația nu a aderat la acțiune, pentru că manipularea nu a avut sprijin popular. Dacă în Piată ar fi fost prezenți 150.000 – 200.000 de participanți, nu s-ar fi putut face nimic, pentru că dezordinea provocată de violențe ar fi făcut inutilă intervenția: din contră, intervenția ar fi creat un și mai mare haos, ca o instigare în plus. Cei 50.000 – 70.000 de participanți n-au făcut masa critică.

Evident că în Piață n-au fost mai mult de 2.000 – 4.000 de oameni veniți din diaspora, restul fiind sau grupuri politico-civice organizate, sau persoane care au căzut pradă uriașei manipulări.

Eșecul loviturii de stat trebuia acoperit, ulterior, cu o altă diversiune, prin culpabilizarea Jandarmeriei. Însuși Iohannis a cerut, imediat după eșecul acțiunii, punerea sub acuzare a șefilor instituțiilor, iar Augustin Lazăr – procurorul torționar – a executat de îndată.

Au fost alertate, de asemenea, toate instituțiile europene, care au urlat în cor, situație care nu a avut loc, de pildă, în cazul ”vestelor galbene”, unde Jandarmeria franceză a acționat cu brutalitate, zeci de persoane murind în timpul violențelor. Când europarlamentari români au cerut același tratament ca în România, Timmermans și Juncker au spus: niet!

Așteptăm azi un nou 10 august, folosit pentru lansarea candidaturii lui Klaus Iohannis de către PNL. Îngrozitor! Nici vorbă despre program politic al prezidențiabilului! Ei își construiesc întreaga strategie pe același scenariu: URA ȘI VIOLENȚA! Aceasta este democrația? Ce bestii!

PNȚCD cheamă la vigilență și calm și denunță practicile nedemocratice ale lui Iohannis, PNL și USR, care instigă la violență pentru preluarea puterii de stat, călcând în picioare Constituția!

Aurelian Pavelescu, președinte PNȚCD: sursa 

Reclame

INDUSTRIA TRANSGENDERISMULUI

https___blogs-images.forbes.com_dawnstaceyennis_files_2019_06_PopularInfo

Mai si iunie e sezonul paradelor homosexuale in Europa, America, si alte tari ale lumii. Strazile marilor orase din lume sunt inundate de homosexuali si prietenii lor, presa este de parte lor, propaganda homosexuala este la inaltime, media va exagera numarul participantilor, ni se va spune ca homosexualii sunt victime ale discriminarii, si ca discriminarea si violenta impotriva homosexualilor sunt actiuni zilnice perpetuate de restul lumii. Grupuri de oameni imbracati in culori stridente vor scanda si cere “casatorii” intre persoane de acelasi sex, dreptul homosexualilor de a adopta copii, de a dona sange, de a fi reprezentati in Parlament, in ierarhiile bisericesti, de a li se recunoaste “contributia” la societate, ori de a discrimina impotriva celor care nu sunt de acord cu ei. Vor fi imbracati mai mult sau mai putin decent. Vor fi vulgari, mai mult sau mai putin. Vor fi obsceni, mai mult sau mai putin. Se vor saruta in strada. Vor tipa. Prin toate acestea, vor cauta sa transmita un mesaj al confidentei, veseliei si fericirii. Dar unul care insala, asa cum de fapt face intreaga masinarie propagandistica a homosexualilor.

E vorba, la urma urmelor, de o confuzie sexuala finantata de corporatii globale si indivizi extrem de bogati care au transformat confuzia sexuala intr-o industrie care le asigura profituri enorme. Goana dupa profit a generat si ideologia confuziei sexuale -cunoscuta in toata lumea ca ideologia de gen- cit si ideologi bine platiti de corporatiile si indivizii care stau in spatele confuzie sexuale, si care au acces la marile publicatii si institutii globale prin care promoveaza, cu mult succes, confuzia sexuala.

Confuzia sexuala este sarbatorita si in Romania fara ca nimeni, si in mod special mass media, sa atentioneze ca de fapt confuzia sexuala este un obiectiv urmarit in mod deliberat de actionarii si corporatiile gigantice in cautare de profit.

Pentru a ne exemplifica argumentul discutam transgenderismul, cunoscut si sub numele de disforie sexuala, o industrie in spatele careia se afla sute de milioane de dolari si o armata de ideologi bine finantati pentru a o promova. Confuzia sexuala e generata de persoane cu interese financiare iar companiile farmaceutice raspund confuziei sexuale cu remedii extrem de costisitoare, in timp ce medicii si spitalele fac profituri uriase, psihologii si psihiatri isi umplu buzunarele cu bani in urma sesiunilor interminabile de terapie cu persoanele care sufera de confuzie sexuala, iar firmele de asigurari isi justifica si ele redicarea ratelor de asigurari pentru a acoperi tratamentul, operatiile si medicamentele necesare pentru a rectifica confuzia sexuala. Spre deosebire de toate celelalte persone suferinde, persoanele transgender sunt pacienti permanenti, adica pentru toata viata, ai clinicilor, medicilor, spitalelor, consilierilor si psihologilor care cauta sa le corecteze confuzia sexuala.

Revolutia homosexuala a triumfat in citeva decenii, dar revolutia trangender se pare va triumfa intr-o periodada si mai scurta de timp. Acum zece (10) ani mai rar se discuta ori scria despre transgenderism. Administratia Obama, insa, a adus in prim plan transgenderismul si a alocat sume enorme pentru studii care urmareau normalizarea lui, cit si o serie de politici cu acelasi obiectiv. Anul 2014 a fost, in cuvintele publicatiei americane Time, anul de turnura spre normalizarea transgenderismului. In mai 2014 Concita, femeia cu barba, a primit, dupa cum ne amintim, premiul suprem la Eurovision, iar in vara aceluiasi an publicatia Time a pus pe prima pagina poza lui LaVerne Cox, un fost sportiv transformat in femeie, dedicind mai intreaga editie “fetei umane” a transgenderismului.

Un subiect tabu, insa, e daca si cine finanteaza transgenderismul. Subiectul acesta ne-a fost adus in prim plan cind publicatia americana online The Federalist a publicat Who Are the Rich, White Men Institutionalizing Transgender Ideology (“Cine sunt barbatii care institutionalizeaza ideologia transgender”?)

Autoarea articolului nu e nici pe de parte o persoana de dreapta, religioasa ori conservatoare. Dimpotriva, a fost foarte activa in miscarea ecologica unde s-a intersectat cu o multime de persoane transgender. Totul a decurs bine pina cind si-a dat seama, din discutiile ei cu activistii transgender, ca transgenderismul e, de fapt, o confuzie sexuala, care isi are originea in mintea omului si e promovata in mod deliberat de persoane si corporatii cu interese financiare in mentinerea, nu vindecarea, confuziei sexuale. Cind a inceput sa-si exprime suspiciunile, a fost exclusa din miscarea ecologica iar apoi si-a dedicat citiva ani studiului relatiei dintre ideologia transgenderista si corporatiile si persoanele influente care au de cistigat de pe urma promovarii confuziei sexuale.

Cine finateaza confuzia sexuala?

Cercetarile asiduoase ale lui Bilek au scos la iveala identitatea corporatiilor si a marilor magnati care sunt in spatele miscarii transgenderiste. Unele nume ne sunt conoscute si noua romanilor: George Soros, de exemplu, dar altele nu, cum ar fi Martine Rothblatt (un barbat care se identifica ca fiind femeie si transumanist); Jennifer Pritzker (un barbat care se identifica ca fiind femeie); Tim Gill; Drummond Pike; Warren si Peter Buffett; Jon Stryker; Mark Bonham (homosexual); si Ric Weiland (decedat dar care si-a lasat averea unor organizatii filantropice pentru promovarea cauzelor homosexualilor si a transgenderismului). Tim Gill e foarte bine cunoscut publicului american deoarece a donat 300 de milioane de dolari unei multimi de institutii, universitati, grupuri mass media, organizatii pro-homosexuale si alte organizatii similare cu scopul de a “pedepsi”, in cuvintele lui, pe cei care se opun homosexualitatii, in primul rind crestinii si organizatiile crestine. Sume enorme au fost canalizate catre grupurile de lobbying din Washington, DC pentru a orienta si influenta politica Administratiei Obama spre normalizarea transgenderismului si, cu succes, a casatoriilor homosexuale.

Impreuna, acesti indivizi si companiile pe care ei le au, au investit 424 de milioane de dolari in promovarea agendei homosexuale si a transgenderismului. Intre 2003 si 2013 sumele donate specific pentru promovarea transgenderismului au crescut de opt (8) ori. Suma asta e ernorma.

Cu 424 de milioane de dolari poti face multe intr-o perioada relativ scurta de timp. Poti influenta schimbarea legilor; alegerea candidatilor potriviti pentru implementarea agendei transgenderiste; influentarea in sens pozitiv a mass mediei; denigrarea celor care se opun agendei homosexuale si confuziei sexuale; organizarea de conferinte nationale si internationale pentru infleuntarea modului in care jurnalistii si mass media portretizeaza persoanele transgender si discuta transgenderismul; promovarea confuziei sexuale ca drept al omlului prin tribunale si angajarea celor mai proeminenti avocati si firme de avocati in acest sens; influentarea teologiei crestine pentru rescrierea Sfintelor Scripturi si eliminarea textelor care dezaproba homosexualitatea ori deliniaza diferentele dintre sexe; initierea de cursuri si catedre speciale in universitati dedicate in mod specific promovarii si normalizarii ideologiei de gen; studii lingvistice dedicate eliminarii din vocabular a genurilor si distinctiilor naturale dintre barbat si femeie; educatia sexuala incepind din gradinita ori clasele primare pentru a pune in mintile copiilor ca sexul biologic cu care s-au nascut nu e sexul care li se potriveste si ca poate fi schimbat; si alte lucruri asemanatoare care cauta sa infiripe in mintile copiilor, adolescentilor si adultilor confuzie sexuala.

Succesul acestor actiuni masive nu poate fi tagaduit si zilnic apar evidente noi si tot mai ingrijoratoare care il atesta. Biserica Episcopala din America a anuntat ca a eliminat din Sfanta Liturghie a casatoriei cuvintele de “sot” si “sotie” (“husband and wife”). Si tot Biserica Espiscopala a fost prima care a rescris Sfintele Scripturi elimind, printre altele, cuvintele “barbat”, “femeie”, ori referinte la Dumnezeu ca “Tata”, “El” ori la Iisus Hristos ca “Fiul” Lui Dumnezeu.

40861A9B4E9E46EF9CCDF2CA63F0E5CD
Piata tratementului confuziei sexuale

Printre marile organizatii si corporatii care promoveaza transgenderismul se afla The Tides Foundation, fondata si finantata de familia Pike. Obiectivul corporatiilor este crearea unei piete specifice transgenderismului. Odata infiripata in minte, confuzia sexuala trebuie tratata. In ultimii ani s-a produs o expozie a numarului de clinici specializate pe tratementul confuzie sexuale in America. Prima clinica pentru tratarea confuziei sexuale la minori a fost deschisa in Boston in 2007. De atunci, numarul acestor clinici a ajuns la peste 30, cea mai mare dintre ele avind 725 de pacienti. O expolzie similara s-a produs si in numarul spitalelor care trateaza confuzia sexuala, inclusiv prin proceduri chirurgicale de schimbare a sexului biologic. Companiile farmaceutice au raspuns si ele cerintei in crestere pentru tratarea confuziei sexuale, cu medicamente si investitii enorme in cercetare pentru lansarea de noi medicamente.

Medicii care au facut facultatea de medicina cu mai mult de 10-15 ani in urma urmeaza cursuri speciale de perfectionare pentru a intelege si trata transgenderismul si a presta servicii de schimbare a sexului biologic. Se observa si o diversificare a specializarilor medicilor care trateaza confuzia sexuala. De exemplu, unii se specializeaza pe schimbarea sexului biologic iar altii pe modificarea fetei si a scheletului persoanei pentru a o face mai feminina (in caz ca isi schimba sexul din barbat in femeie), ori masculina (in caz ca isi schimba sexul din femeie in barbat). Alti medici se specializeaza in reajustarea corzilor vocale pentru a masculiniza ori feminiza vocea persoanei care isi schimba sexul. Iar altii in a-i invata pe cei care isi schimba sexul sa-si modifice mersul pentru a se adapa mersului normal al noului sex. Endocrinologia s-a extins si ea pentru a tine pas cu tratamentele aferente confuziei sexuale.

Dupa cum se vede, transformarea din femeie in barbat si invers inseamna luni ori chiar ani de munca, trecerea prin miinile a mai multor medici specializati in aspecte diferite, si totul pentru a satisface ori contracara confuzia sexuala a persoanei suferinde. Si toate astea la niste costuri enorme. Chiar socant, in ultimii ani se incearca si transplantul uterului natural de la femei la barbatii care isi schimba sexul din barbat in femeie pentru a le facilita sarcina. Primul succes de acest tip a fost scontat recent la Universitatea Baylor din Texas unde s-a nascut primul copil din lume prin transplantul unui uter natural de la o femeie la un barbat care si-a schimbat sexul in femeie.

Magnatii care finanteaza transgenderismul

Una din cele mai proeminente familii din America care finanteaza si promoveaza in mod masiv confuzia sexuala pentru profit e familia Pritzker. Volumul investitiilor membrilor acestei familii e cu totul socant. Averile familiei Pritzker sunt de aproximativ 29 de miliarde de dolari, familia fiind proprietara hotelurilor Hyatt si a multor aziluri de batrini. Jennifer Pritzker e un barbat care se identifica ca fiind femeie. Fost soldat in armata americana si decorat, cu ani in urma era barbat normal, casatorit si cu familie. A fondat Fundatia Tawani, prin care finanteaza institutionalizarea transgenderismului. Jennifer Pritzker e proprietar de firme farmateutice si firme care fac aparate medicale si ortopedice. Un program special finantat de Fundatia lui e Gender & Human Sexuality (Genul si sexualitatea umana). Pritzker a donat 6,5 milioane de dolari la University of Minnesotta pentru lansarea unui program in sexualitatea umana. A donat sume similare si unor spitale din Chicago, fiind si unul din consilierii spitalelor, si finanteaza cursuri de sexualitate umana in universitati in Australia (Melbourne) si Canada (Toronto). El deasemenea finanteaza studii speciale despre transgenderism si plateste reviste de specialitate sa le publice.

Alti membrii ai familiei Pritzker au donat 25 de milioane de dolari Universitatii din California (San Francisco) pentru a studia disforia sexuala la copii. Sume enorme au fost donate si unor spitale, facultati de medicina, si diverselor organizatii pro-homosexuale pentru scopuri specifice de promovare a agendei homosexuale si transgenderiste. Au finantat si deschiderea unei clinici pentru tratarea copiilor suferinzi de confuzie sexuala in Ohio. Au contribuit financiar la Human Rights Campaign din New York care promoveaza agenda homosexuala in toata lumea, inclusiv in Romania. Unii membrii al clanului Pritzker sunt in bordurile de conducere ale unor mari companii farmaceutice americane ori farmacii.

Familia a donat peste 1 milion de dolari pentru a influenta Pentagonul, in timpul Administratiei Obama, sa normalizeze transgenderismul in armata americana. 25 de milioane de dolari au fost donati unei universitati din Vermont pentru a normaliza transgenderismul in fortele navale americane. Unii membrii ai familiei au fost numiti de Presedintele Obama in functii cheie in care au promovat revolutia sexuala si institutionalizarea transgenderismului. Altii au detinut functii cheie in campania din 2012 de realegere a Presedintelui Omaba. Un alt membru al familiei, Penny Priztker, a fost Ministrul Comertului in Administratia Obama. Sub tutela ei au fost alocati 70 de milioane de dolari pentru studii de cercetare privind terapia transgenderismului si promovarea produselor pe piata transgenderista. Tot sub Administratia Obama s-a facilitat schimbarea sexului si alocarea de medicamente si produse veteranilor de razboi americani.

Asaltul ideologic si drepturile omului

La nivel ideologic confuzia sexuala e justificata ca si drept al omului. S-a inventat termeni noi care sunt promovati in legislatii si tribunale. JB Pritzker si sotia lui au donat 100 de milioane de dolari Facultatii de Drept de la Universitatea Northwestern pentru promovarea drepturilor persoanelor transgender. Ei privesc confuzia sexuala ca pe o chestiune de “dreptate sociala” si un “drept al omului. Transgenderismul e promovat si ca o problema medicala care necesita tratament, terapie, medicamente si interventii chirurgicale. Ca atare, dreptul si accesul la ingrijirea medicala pentru membrii societatii impune si accesul la tratement, terapie si interventii chirurgicale specifice persoanelor transgender. Se devizeaza si un nou vocabular privind drepturile persoanelor transgender. Daca cu ani in urma homosexualii care doreau sa se casatoreasca faceau aluzie la “diversitatea de familie” si “egalitatea intre familii,” azi se vorbeste despre “diversitatea corporala” (“bodily diversity”) si dreptul la o identitate de gen aleasa de fiecare persoana (“gender identity”).

Sursa:

Vasile Banescu in dialog cu Catalin Sturza despre TEHNICILE PROPAGANDEI ACTIVISMULUI PRO-GAY (Video)/ Demontarea ultimelor FAKE NEWS-uri anti-Coalitia pentru Familie/ INDUSTRIA TRANSGENDERISMULUI si complexul medical american. Cine sunt barbatii albi si bogati care sponsorizeaza revolutia sexuala?/ Pascal Bruckner: CORECTITUDINEA POLITICA, echivalentul intelectual al kmerilor roșii

UE vrea legalizarea sinuciderilor asistate

1619119_421021794696298_1867161439_n
Deşi Europa este în prezent subpopulată, cu o populaţie îmbătrânită şi în continuă scădere, “creierele luminate” de la Bruxelles consideră că suntem prea mulţi europeni şi planeta nu ne mai poate suporta. Ca atare trebuie luate măsuri urgente de decimare a populaţiei, una din metode fiind, pe lângă controlul naşterilor, legalizarea sinuciderilor asistate în toate ţările membre.
 
Ameninţarea suprapopulării suscită de multă vreme, în rândurile liderilor şi organizaţiilor planetare care deţin puterea de decizie, dorinţa de a limita ritmurile demografice. Dacă până acum cei care ne vor mai puţini făceau strategii destinate să stopeze creşterea demografică în mod special în ţări din „Lumea a Treia”, există semnale că acest lucru se urmăreşte şi în Europa. Un studiu realizat în 2011 de Comisia Europeană şi WWF (World Widelife Fund) prezintă măsuri draconice privind controlul populaţiei în Europa pentru următorii 40 de ani.
Printre „măsurile” incluse în documentul intitulat „Scenarii spre o Economie Planetară în Europa” apar controlul strict al naşterilor, legalizarea sinuciderilor asistate şi voluntare şi aplicarea unor taxe individuale asupra emisiilor de carbon, în statele europene. Autorii studiului vorbesc şi despre importanţa „controlului guvernelor asupra mijloacelor de informare” şi a sistării ajutoarelor pentru familiile numeroase.

Anti-corupția, Iohannis și statul de drept

31960869_162836394554760_1229259046440140800_n

Central pentru discursul ideologic al anti-corupției este drumul parcurs de România către o economie capitalistă de piață de tip occidental și piedicile ce trebuie depășite. Ce încerc să spun prin asta este că discursul general acceptat are ca premiză un mod de dezvoltare descris prin distrugerea infrastructurii industriale a țării, ieftinirea unei forțe de muncă calificată și educată, menținerea țării la un nivel atractiv pentru investițiile străine (păstrarea unora dintre cele mai mici salarii din Europa), taxele mici sau inexistente pentru profiturile realizate aici și apoi exportate în țările vestice. Ce descriu aici este tipul de capitalism colonial existent în țară. Corupția însă este perceputa ca o piedică majoră în fața atingerii unui capitalism de tip vestic și implicit a unei „țări ca afară”. Ideologia anti-corupției își găsește majoritatea adepților în rândurile clasei de mijloc, acel segment privilegiat al populației, care își asociază bunăstarea cu anti-corupția ca fenomen politic ale cărei baze solide au fost puse începând din guvernarea Băsescu.

Aceeași perioadă marchează și constituirea unui nucleu mai bine definit al numitei clase de mijloc odată cu investițiile multinaționalelor ce au crescut începând cu anul 2004, în paralel cu o sărăcie tot mai mare pentru marea masă a populației și cu exodul crescut al forței de muncă (din nou în folosul capitalului, de data aceasta cel vestic, care a profitat de pe urma valului de forță de muncă ieftină disponibilă). La nivel ideologic clasa de mijloc asociază brutalitatea perioadei de tranziție (și de acumulare primitivă a capitalului – de jaf) din anii 90 către o economie capitalistă cu corupția regimurilor politice din acea perioadă. Deși între 1996 și 2000 guvernarea nu a fost realizată de PSD, acesta rămâne cu toate acestea principalul țap ispășitor, fiind asociat cu regimul anterior și considerat o piedică în calea dezvoltării capitaliste. Astfel se poate înțelege și asocierea PSD-ului cu comunismul și discursul anti-comunist, înțeles în sensul de aversiune față de orice opreliști ar mai putea exista în calea acumulării capitaliste. Discursul clasei de mijloc duce cumva în direcția delimitării de către PSD și de electoratul acestuia ce este privit prin pretinsa sa ignoranță, prin precaritatea sa materială, prin expunerea sa la toate vicisitudinile capitalismului ca un inamic al valorilor europene (deci capitaliste), al statului de drept, al culturii occidentale pe care le consideră principala sursă a bunăstării lor.

Președintele Iohannis pe de altă parte este considerat chintesența valorilor cele mai înalte ale culturii și civilizației occidentale. German, primar al Sibiului, fost profesor și meditator prin excelență, proprietar a 6 case, el este privit ca opusul total al președintelui PSD și al electoratului acestuia. Prin contrast, Dragnea era privit ca un personaj provincial, balcanic, corupt, despotic și necivilizat. Iohannis este privit ca un personaj apărătorul parcursului european al României, garantul statului de drept, al anti-corupției, al parteneriatului strategic cu imperiul fascist american. Practic Iohannis este inamicul tuturor lucrurilor care ar putea sta în calea procesului de acumulare capitalistă și în calea intereselor imperialiste.

Așa numitul stat de drept nu este decât expresia politică a ordinii sociale existente, o ordine bazată pe suferința, tragediile, sărăcia, exploatarea, zdrobirea spiritului resimțite zilnic de milioane de oameni din țară și de miliarde de oameni la nivel global. Pentru clasa muncitoare capitalismul reprezintă cel mai ocult sistem prin șantajul său zilnic cu existența, prin exploatarea puterii de muncă și prin sclavia salarială căreia îi sunt victime toate muncitoarele și muncitorii. Rolul istoric al statului este acela de a asigura perpetuarea societății de clasă și reproducerea capitalismului, de a facilita posibilitatea unei clase de a trăi de pe urma muncii altei clase, de a urmări în orice chip și cu orice preț satisfacerea intereselor elitelor.

Cu toate acestea nu putem să nu remarcăm cum protestatarii nu ezită să își afirme simpatia și preferințele pentru niște instituții complet lipsite de transparență, ce nu pot fi trase direct la răspundere precum SRI si DNA.

România este, o țară complet colonizată de către puterile imperialiste occidentale. Putem discuta dacă ne aflăm într-un context semi-colonial, periferic sau neocolonial, ideea de bază rămâne aceeași: țara este dominată de capitalul mare occidental, atât la nivel economic, cît și politic. Burgheziile occidentale exploatează libere și după bunul plac resursele naturale și forța de muncă locală. Totul este dominat și subordonat logicii acumulării de capital. Tot ce este permis la nivel discursiv și de manifestări de orice natură, inclusiv de protest, trebuie să nu perturbe acest proces și trebuie să se desfășoare în niște granițe bine stabilite. Acumularea de capital și extragerea de plus valoare de către burgheziile occidentale nu trebuie perturbată. Elitele locale sunt de fapt niște funcționari care se asigură că procesele extractive continuă fără dificultăți. Rolul lor este să satisfacă nevoile de acumulare ale capitalului mare. Pentru niște frimituri, unele mai mari altele mai mici, aceste elite, fie sub forma politicienilor, sau a capitaliștilor locali mai mari sau mai mici, sau mai pe larg a „clasei de mijloc”, trebuie să se asigure că muncitorii merg la lucru și produc multă plus-valoare, în timp ce primesc niște salarii de mizerie din care cu greu pot supraviețui, în timp ce sărăcia extremă atinge noi recorduri, în timp ce mediul natural e devastat pentru nevoile de acumulare ale capitaliștilor.

Totul este devorat de capitalul străin, ajutat de cel local (care trăiește la umbra lui, și se mulțumește cu frimiturile care îi pică) și de lacheii reacțiunii, deloc puțini la număr, care văd comunism peste tot. Între timp muncitorii sunt munciți la maxim, sunt storși de ultima rămășiță de energie, pentru ca profiturile capitaliștilor străini și locali să fie cât mai mari. Viața lor e amărăciune, alienare, suferință, frustrare și rutină. Și între timp profiturile continuă, afacerile merg înainte neperturbate; vampirii nu sunt niciodată satisfăcuți, foamea lor e de nepotolit.

Diaspora, unealtă a imperialismului

Specific nu doar României, ci întregului spațiu est-european, este caracterul reacționar al așa-numitei „Diaspore”. Din anii 90 până în prezent din România au emigrat 4-5 milioane de oameni ca urmare a recolonizării țării și a distrugerii economice ce a însoțit-o. Rezultatul recolonizării a fost furnizarea unui bazin de forță de muncă ieftină pentru capitaliștii occidentali, fie în România direct, sau în țările din vest ca urmare a migrației. Singurii care au avut de câștigat au fost capitaliștii. Acest lucru s-a petrecut în toată Europa de Est. Milioane de români au emigrat pentru că mureau de foame, și astfel au ajuns să fie forță de muncă ieftină și precară în Europa de Vest și nu numai. Ei au ajuns acolo să facă muncile cele mai prost plătite și cele mai neplăcute, efectul fiind acela că au scăzut și prețul forței de muncă din acele țări, muncitorii de acolo având brusc competiție din partea unor oameni disperați să muncească pe salarii cât de mici. O situație de vis pentru capitaliști.

Nu aceștia sunt diaspora. Diaspora sunt acei „expați” privilegiați în țările în care au ajuns. Sunt studenți la universități vest europene, sunt oameni cu profesii bine plătite, sunt oameni care printr-o conjunctură favorabilă au ajuns să fie mic burghezi prin acele țări și care au lins atât de mult tălpi burgheze că au ajuns să creadă că sunt o parte a propriei fizionomii, și mai sunt desigur și unii proletari cărora li s-a băgat atât anti-comunism în cap încât au ajuns să se identifice cu stăpânii lor și să strige împotriva comunismului, și a propriilor interese. Dar nu ei sunt majoritatea celor care au fost forțați să emigreze. Ei sunt o minoritate reacționară, o extensie anti-comunistă, imperialistă, a #rezist.

Ei sunt cei care își amenințau părinții și bunicii din țară că dacă nu votează cu Iohannis în 2014 nu le vor mai trimite bani pentru a supraviețui, ei sunt cei care urăsc bătrânii pentru că au trăit sub un alt regim și nu sunt suficient de capitaliști. Ei sunt cei care în America și Canada creează asociații ale românilor anti-comuniști.

23915936_273782659810711_7316189114663952229_n

„Diaspora” a fost și este folosită de monstruozitatea imperialistă americană pentru a destabiliza și schimba regimuri în Europa de Est. Muncitoarele române din fermele siciliene exploatate și violate nu sunt diaspora. Muncitorii români ținuți în sclavie prin diferite țări, sau forțați să muncească și neplătiți nu sunt diaspora. Aceștia nu ar fi avut timp și energie să călătorească sute de kilometri pentru a vota în 2014. Cel mai probabil ar fi fost indiferenți față de alegerile respective. Diaspora este ce vedem la PROTV și la România Te Iubesc când ne prezintă tineri și români de „succes” prin Sillicon Valley sau membri ai vreunei clasei privilegiate prin vest. Sunt acei oameni care ne fac „cinste”, cu care trebuie să ne „mândrim”. Diaspora e acea imagine spălată a României, o imagine rasistă și colonialistă. Diaspora a fost cea care a continuat Revoluția Portocalie în 2009 care a întors votul în favoarea lui Băsescu. Diaspora e cea care atunci când vine să își ia țara înapoi ne bagă pe toți la o cură de ultra-capitalism. Ei pleacă, noi rămânem. Și suferim.

Unde a fost diaspora în 2010 când guvernul Băsescu- Boc a tăiat și spânzurat, iar consecințele au fost catastrofale pentru populația muncitoare și săracă a țării. Unde a fost Diaspora în 2012 când oamenii s-au revoltat împotriva războiului de clasă dus de către instituțiile burgheziei internaționale împotriva proletariatului român? Diaspora este o unealtă a reacțiunii, o extensie a fascismului pro-occidental, anti-comunist, pro-american ale cărui manifestări le vedem zilele acestea. Diaspora a jucat un rol important și în lovitura de stat fascistă din Ucraina.

Există multe similarități între situația din România și cazul Ucrainei. Ce ne împiedică să le considerăm identice este faptul că în România țara este deja colonizată încă din anii 90 la un nivel care în Ucraina nu a fost posibil fără acea lovitură fascistă de stat.

Totuși similaritățile rămân. Inclusiv în ce privește violențele de stradă. La fel a început Euromaidanul. Tineri frumoși, pro-occidentali, anti-comuniști și anti-corupție care au furnizat terenul pe care să vină ulterior aripa dură fascistă și după care ei să se retragă și să le dea mână liberă în timp ce mimează dezaprobarea și mirarea că s-a petrecut una ca asta. Același lucru îl vedem și aici.

Nu putem vorbi cu adevărat de violență a statului împotriva mișcării reacționare #rezist. Atunci când ai de partea ta serviciile secrete, DNA, președintele țării, ambasada SUA, presa internațională și locală, instituțiile europene, cu greu poți să te consideri un martir în lupta contra nedreptăților.

Ia să ne gândim că în locul unui protest „anti-corupție” susținut de toate instituțiile burgheziei, imperialismului și reacțiunii internaționale ar fi avut loc o manifestație anti-capitalistă de amploare. Pentru noi e destul de clar că altfel ar fi stat lucrurile.

Cu tot discursul lor anti-jandarmerie și anti-autoritatea statului susținătorii protestelor își doresc să le întărească și își îndreaptă toată prețuirea către acele instituții represive precum sistemul carceral și serviciile secrete. Nu putem să nu observăm cu foarte multă ușurință ipocrizia lor atunci când vine vorba de chestiunea represiunii. Ei își doresc să existe instituții represive, dar să fie folosite împotriva altora, a celor de jos.

INVENTAREA CAPITALISMULUI: Elaborarea Modelului Acumulării

marx-on-capitalism-an-ecomaterialist-critique-23-638

Majoritatea dintre noi ne petrecem cea mai mare parte a timpului muncind și suntem în mare parte săraci, în timp ce proprietarii, care sunt în majoritate bogați, administrează și profită de pe urmă muncii noastre. Toate comunitățile și instituțiile societății sunt clădite în jurul acestei diviziuni de bază.

Motivul pentru care milioane și milioane de oameni, în special tinerii, sunt șomeri și trăiesc în sărăcie în întreaga lume este din cauza sistemului capitalist. Capitalismul a condus la nenumărate probleme, incluzând șomajul, inegalitatea și asuprirea muncitorilor. Sărăcia sunt o parte a capitalismului, în timp ce muncitorii produc toată bogația în capitalism; prin intermediul sistemului de salarizare și al legii; această bogăție este furată de către clasa conducătoare – formată din cei bogați.

Acest furt este cel ce provoacă sărăcia. Deci, în timp ce cei bogați dețin aproape totul, inclusiv pământ și fabrici, majoritatea oamenilor sfârșesc prin a deține aproape nimic și sunt blocați în sărăcie. De asemenea, aceasta forțează oamenii să se vândă ca și muncitori pentru membrii clasei conducătoare: este singurul mod de a supraviețui. Acest lucru permite exploatarea noastră continuă – deținem doar o cantitate mică din ceea ce producem sub forma unui salariu, în timp ce cei bogați iau restul sub forma profitului și taxelor. Întra-devăr, în capitalism, muncitorii și cei săraci sunt jefuiți la nesfârșit.

De asemenea, oamenii ajung șomeri în capitalism deoarece clasa conducătoare angajează cel mai mic număr posibil de persoane, fortându-i să muncească foarte greu, pentru a face profituri tot mai mari. Acest fapt înseamnă ca milioane de oameni nu au de lucru, fiindcă cei bogați doresc să micșoreze costurile angajând doar câțiva muncitori și nu pe toți. Aceasta înseamnă că în capitalism regăsim o situație bizară: majoritatea muncitorilor sunt supra-munciți, în timp ce milioane de oameni sunt șomeri. În timp ce e nevoie să luptăm pentru locuri de muncă decente și împotriva sărăciei, trebuie să realizăm că capitalismul sunt principalele cauze ale acestor rele. Ca atare, lupta împotriva șomajului și a sărăciei trebuie să se bazeze pe obiectivul de schimbare al economiei.

De asemenea, e nevoie să schimbăm economia pentru ca aceasta să satisfacă nevoile tututor – cum ar fi locuințe decente, transport public, alimentatie și îmbrăcăminte – și nu pentru a face profit.

În 2009, statul român a fost primul din Uniunea Europeană care a impus cu forţa oamenilor modelul „austerității” , susținut de FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. Guvernul a dublat în mod intenționat numărul șomerilor prin forțarea firmelor mici să intre în faliment. Acestea erau, în mare parte firme mici de familie, cu puțini angajați. Guvernul literalmente le-a ucis și a recunoscut că a făcut asta, prin impunerea unei taxe, pe care știa că aceste firme nu o puteau plăti. „Firmele care nu pot plăti impozitul de 500 euro trebuie să moară”, a declarat Gheorghe Pogea, ministrul de finanțe. Acest lucru a dublat șomajul în sectorul privat. A fost primul pas într-un război total, dus de al capitalismului împotriva muncii.

A doua fază a atacului care, prin oficialii săi, a recunoscut public că se face avocatul sectorului corporatist – împotriva muncitorilor a fost schimbarea Codului Muncii, care a lipsit oamenii chiar și de protecția legală fragilă și oricum aparentă împotriva exploatării totale din partea angajatorilor. A făcut posibil ca angajatorii să concedieze oameni după bunul plac; a demolat contractele permanente de muncă, și a restabilit, ceea ce face literalmente din tineri victime ale abuzurilor de către angajați; anunțurile privind slujbele libere în mod deschis invită tinerii să se angajeze ca „voluntari”, astfel încât să poată câștiga „experiență” – acest lucru înseamnă sclavie neplătită, și este în mod dramatic larg răspândită. Și nici asta nu e destul, aceşti guru corporatişti fac din nou apel acum la mai multe modificări la Codul Muncii pentru a face muncitorii şi mai vulnerabili. Companiile sunt libere să impună o disciplină de tip militar angajaţilor, să supravegheze și spioneze în mod legal angajații.

Exploatarea și proastele condiții de lucru au rezultat într-un număr foarte mare de accidente de muncă – 4.000 în 2012, 215 letale. Din nou, numărul real este foarte probabil să fie mult mai mare, deoarece multe incidente de acest gen nu sunt înregistrate ca „accidente de muncă” (deoarece ar obliga angajatorul să plătească daune către muncitori sau familiile lor).

Realitatea e că planul de austeritate aplicat de Uniunea Europeană care a impus cu forţa oamenilor modelul „austerității” , susținut de FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială a fost un atac brutal asupra muncii, a creat în mod artificial o rată a șomajului ridicată, care este utilizată pentru sperierea muncitorilor ca ei să muncească şi mai mult, şi care face mai ușor pentru angajatori să îi concedieze pentru a asigura profituri mai mari, ceea le permite companiilor să angajeze mai târziu alți oameni pe salarii chiar şi mai mici. Această rată a șomajului artificială, creată în beneficiul clasei business, este un instrument puternic de disciplinare a forţei de muncă. De asemenea, este un mijloc prin care angajatorii pot să păstreze salariile la cel mai mic nivel posibil.

„Austeritatea”, care a dus la crearea unei rate ridicate a șomajului a fost, de asemenea, folosită pentru a paraliza orice rezistență posibilă din partea oamenilor, atunci când mai multe tăieri au fost impuse forţat asupra salariaţilor din sectorul de stat și privat, asupra profesorilor, medicilor, studenților, pensionarilor, simultan cu o creștere brutală a taxei TVA cu 5 procente la 24 la sută pentru toate bunurile și serviciile (care a mărit foarte mult în cele din urmă costul vieții). Mai mult, sa închis cel puțin 1.300 de școli (din planul de 3.000) și un sfert din spitale, pentru a crea spațiu pentru forțarea privatizării complete a educației și al sănătății. Transportul public este aproape tot privatizat, se încearcă să se vândă compania feroviară, și poşta. Utilitățile sunt aproape toate privatizate, și acest lucru nu a creat deloc promisa „liberă concurență care va scădea prețurile” la aceste servicii, dimpotrivă: prețurile pentru utilități sunt în continuă creștere, deoarece sa creat de fapt, monopoluri private, împărţite teritorial. În cursul sărăcirii planificate, pe care oficialii o numesc „austeritate”, prețurile au continuat să crească, în special la alimente și utilităților, făcând costul de trai insuportabil și forțând oamenii să îşi ia mai multe slujbe. Rata sinuciderilor a crescut în mod dramatic.

Cei bogați au acuzat necontenit oamenii care muncesc că ar fi „leneși”, în timp ce şi-au permis în mod constant să crească cheltuielile bugetare de capital. Realitatea este că această clasa muncitoare românească este cea mai exploatată din Europa: oamenii lucrează cel mai mare număr de ore (în mod legal se spune că lucrează 8 ore pe zi, dar toate studiile arată că mulţi lucrează efectiv 10-12 ore, uneori chiar și în timpul weekend-ului), și sunt plătiţi cu cele mai mici salarii din Europa, în timp ce costul de viață este comparabil (dacă nu în unele privinţe mai mare) decât în Europa.

Cei mai mulţi se identifică cu condiţia lor de consumatori, în încercarea de a fugi de stigmatizarea generală a oamenilor muncii şi a săracilor, care este rezultatul unei propagande de decenii, dusă de către cei bogați, mass-media și intelectuali. Cu cât mai repede oamenii care muncesc îşi însuşesc condiţia lor reală de oameni ai muncii, de sclavi salariali, și înțeleag cauzele acestei condiţii, cu atât mai repede se vor sfărâma iluziile capitaliste care le sunt impuse, şi cu atât mai uşor vor putea să se găsească unul pe altul, să se organizeze și se ridice, solidari, să lupte pentru eliberarea lor.

La bază capitalismul este un sistem economic bazat pe trei lucruri: muncă salariată (munca pentru salariu), proprietatea privată asupra mijloacelor de producție (lucruri precum fabrici, utilaje, ferme, și birouri), și producția pentru schimb și profit. În timp ce unii oameni dețin mijloace de producție, sau capital, majoritatea dintre noi nu o au, iar pentru a supraviețui suntem nevoiți să ne vindem capacitatea de a munci în schimbul unui salariu, altminteri trebuie să ne chinuim pe ajutor social. Acest prim grup de oameni este clasa capitalistă sau „burghezie”, în jargon marxist, iar al doilea grup este clasa muncitoare.

Capitalismul este bazat pe un proces simplu – banii sunt investiți pentru a genera și mai mulți bani. Când banii funcționează în acest fel, au rol de capital. De exemplu, când o companie își utilizează profiturile pentru a angaja mai mult personal, sau pentru a deschide noi puncte de lucru, și astfel să facă mai mult profit, banii funcționează aici ca și capital. Pe măsură ce capitalul crește (sau economia se dezvoltă), acest lucru se numește „acumulare de capital,” și este forța motrice a economiei.

Cei care acumulează capital se descurcă mai bine atunci când pot transfera costurile asupra altora. Dacă companiile pot tăia costurile prin plata unor salarii mizerii, o vor face. Astfel sărăcia larg răspândită sunt dovezi ale funcționării normale a sistemului.

Într-o lume în care totul este de vânzare, toți trebuie să vindem ceva pentru a putea cumpăra lucrurile de care avem nevoie. Aceia care nu avem ce vinde în fara capacității noastre de a munci trebuie să ne vindem această capacitate acelora care dețin fabrici, birouri, etc. Și desigur, lucrurile pe care le producem la muncă nu sunt ale noastre, ci aparțin șefilor noștri.

Mai mult, datorită programului lung etc, producem mult mai mult decât ne este necesar pentru a putea funcționa ca și muncitori. Salariile pe care le primim sunt aproximativ egale cu costurile produselor necesare pentru a rămâne în viața și a fi capabili să muncim în fiecare zi (de aceea la sfârșitul fiecărei luni, soldul nostru rar arată foarte diferit de luna precedentă). Diferența dintre salariile care ne sunt plătite și valoarea pe care o creăm este modul în care se acumulează capitalul, sau cum se realizează profitul.

Această diferență dintre salariile care ne sunt plătite și valoarea pe care o creăm se numește „plusvaloare”. Extragerea plusvalorii de către angajatori este motivul pentru care considerăm capitalismul un sistem bazat pe exploatare – exploatarea clasei muncitoare.

Muncitorii de asemenea înfruntă atacuri constante asupra salariilor și condițiilor lor pentru a se putea reduce costurile și maximiza profiturile din economie în general.

Capitalismul este prezentat drept un sistem „natural”, format oarecum ca munții sau continentele prin forțe aflate dincolo de controlul uman, că este un sistem economic rezultat în cele din urmă din natura umană. Totuși nu a fost întemeiat de „forțe naturale”, ci de violență intensă și masivă de-a lungul și de-a latul globului. Mai întâi în țările „avansate”, îngrădirile i-au împins pe țăranii independenți de pe pământurile comunale în orașe pentru a munci în fabrici. Orice rezistență a fost zdrobită. Oamenii care au opus rezistență la impunerea muncii salariate au fost supuși legilor anti-vagabondaj și închiși, torturați, deportați sau executați. În Anglia doar sub domnia lui Henry al VIII-lea 72 000 de oameni au fost executați pentru vagabondaj.

Mai târziu, capitalismul a fost răspândit prin invazie și cucerire de către puterile imperialiste occidentale pe întregul glob. Întregi civilizații au fost distruse în mod brutal, iar comunitățile lor împinse de pe pământurile lor în muncă salariată.

Oriunde s-a dezvoltat capitalismul țăranii și muncitorii timpurii au opus rezistență, dar au fost în cele din urmă înfrânți de teroarea în masă și de violență.

Capitalismul nu a luat naștere printr-un set de legi naturale care se trag din natura umană: a fost răspândit de către violența organizată a elitelor. Conceptul de proprietate privată asupra pământului și mijloacelor de producție ar putea părea acum drept starea naturală a lucrurilor, totuși trebuie să nu uităm că este un concept artificial impus prin cucerire. În mod similar, existența unei clase de oameni care nu au nimic de vândut în afara puterii de muncă nu este un lucru care a fost mereu astfel – pământul comun care era folosit de toți a fost confiscat prin forță, iar deposedații au fost obligați să muncească pentru un salariu sub amenințarea înfometării sau chiar a execuției.

Pe măsură ce capitalul s-a extins, a creat o clasă muncitoare globală care constă în majoritatea populației lumii pe care o exploatează.

Capitalismul există ca sistem economic dominant pe planetă de puțin peste 200 de ani.

Clasa capitalistă cu ajutorul controlului deţinut asupra mass-media poate încerca să ascundă acest adevăr. Bancherii lacomi, pot da vina pe imigranţii ilegali. Dar nici unul din aceste atacuri nu se adresează problemei şi nici nu o pot rezolva, pentru că problema este limita istorică a capitalismului și scăderea consecventă a presiunii pe rata de profit şi a atacurilor asupra vieţii muncitoriilor.

Sistemul economic care domină lumea în prezent se numește capitalism. Capitalismul este în esență un sistem bazat pe auto-extinderea capitalului – mărfuri și bani care produc mai multe mărfuri și bani. Acest lucru nu se întâmplă prin magie, ci prin munca umană. Pentru munca pe care o facem, suntem plătiţi pentru numai o fracțiune din ceea ce producem. Diferența dintre valoarea pe care o producem și suma plătită în salarii este „plusvaloarea” creată tot de noi. Aceasta este păstrată de către șeful nostru ca profit şi ori este reinvestită pentru a face mai mulţi bani, ori utilizată pentru a cumpăra piscine sau haine de blană sau orice altceva. Ca acest lucru să aibă loc, o clasă de oameni trebuie să fi creată, care nu deţine nimic; ei pot folosi pentru a face bani birourile, fabricile, terenurile agricole sau alte mijloace de producție. Altă clasă trebuie să vândă capacitatea sa de muncă cu scopul de a achiziționa bunuri și servicii esențiale pentru a supraviețui. Această clasă este clasa muncitoare. Deci, la un capăt al spectrului este această clasă, cu nimic să vândă, doar capacitatea de a munci. La celălalt capăt, cei care deţin capitalul propriu pentru a angaja muncitori să-și extindă capitalul.

In intreaga lume, oameni muncii platesc pretul crizei capitaliste. Fie prin taierea salariilor din sectorul de stat ori prin privatizare sau prin cresterea TVA-ului, tot oameni muncii sunt cei care suporta si platesc excesele capitalismului. In Romania omul muncii fie din sectorul de stat fie din privat simte lovitura grea a economiei, salvarea a capitalului consta in taieri salariale si multe taxe, normal ca bani vin de la omul muncii nu de la bancile care au pornit criza. Un alt mare exemplu este in SUA, sefii marilor corporatii au primit miliarde ca sa nu se prabuseasca in timp ce americani de rand isi pierdeau locuintele.

Bancile si corporatile sunt inamici adevarati ai muncii si ai oamenilor muncii ce doresc o societate mai echitabila, egala si libera.

IFN-urile cât şi băncile se întrec în ţepe şi cămătării care înrobesc poporul

1810191411_ifn-credite-online

ithot.ro:

Și celebrul magazin ALTEX oferă sisteme de rate prin intermediul acestor cămătari legali.

Celebrul IFN continua sa acorde imprumuturi pe banda rulanta si culmea este ca TBI Credit IFN SA activeaza chiar sub “aripa protectoare” a celor de la BNR. Va recomandam tuturor sa evitati contactul cu inestimabilul IFN deoarece practica dobanzi si comisioane astronomice.

Acum si cei de la Altex acorda finantare prin intermediul acestui IFN si profita din plin de naivitatea clientilor care “omit” sa studieze conditiile in care se acorda imprumuturile. Va recomandam sa evitati acest gen de imprumuturi care se acorda rapid si “fara costuri suplimentare”, desi in realitate ascund dobanzi si comisioane astronomice.

Din pacate acest IFN continua sa acorde imprumuturi pe banda rulanta desi gradul de satisfactie al clientilor este extrem de scazut.

Mai mult decat atat se pare ca inestimabilul IFN profita si de naivitatea pensionarilor iar pentru mai multe detalii va invitam sa parcurgeti randurile de mai jos, pe care le-am receptionat de la un cititor.

“Va salut cu respect,

Pe mine m-a pacalit TBI sa iau un imprumut de 5.500 lei direct dintr-un magazin de bricolaj, spunandu-mi ca dobanda este 0 si dupa doar 12 luni voi scapa de imprumut.

Ca sunt pensionar mi-au aprobat imprumutul in vre-o 3 ore si dupa care m-am prezentat la magazin sa ridic produsele pe care le cumparasem.

Aici am aflat cu stupoare ca trebuie sa mai achit pe loc o taxa de emitere card si de analiza dosar in valoare de 380 de lei.

Sincer am vrut sa renunt la imprumut dar cei de acolo mi-au zis ca nu mai acum deoarece imprumutul a fost deja acordat iar banii au fost virati catre magazin.

Pana la urma am achitat cei 380 de lei ca sa-mi pot ridica produsele cumparate iar la prima rata m-am trezit si cu un comision de administrare lunara de vre-o 58 de lei.

Doamna care mi-a facut actele pentru imprumut nu a pomenit nimic despre comisionul asta si daca as fi stiut dinainte nu as mai fi fost de acord sa iau imprumutul.

Oricum acuma ma mai caiesc degeaba dar sunt mahnit ca am fost pacalit ca un copil de catre doamna de la IFN.

Mai am de achitat inca 6 rate si dupa care sper sa scap fara alte probleme.

Va rog mult de tot sa publicati patania mea si va multumesc pentru ca ati avut rabdare sa cititi problema cu care ma confrunt.”

In ultimele saptamani am primit de la cititori informatii conform carora acest IFN care acorda credite pe banda rulanta, are un comportament abuziv fata de clienti.

Sincer nu ne mira comportamentul acestora din moment ce nu se supun legilor aflate in vigoare si mai mult decat atat, functioneaza dupa bunul plac al administratorilor, intr-un mod care mai de care mai haotic.

alba24.ro:

Cum a tolerat BNR ani întregi spolierea românilor cu venituri mici

BNR a permis ani întregi de ”haiducie” pe piața creditelor pe termen scurt luate de români prin IFN-uri. Printr-o aparentă transparență, majoritatea acestor instituții nebancare ofereau credite cu dobânzi zero, în realitate niște capcane în care cădeau mai ales persoanele mai puțin educate din punct de vedere financiar.

De exemplu, VIVA Credit punea la dispoziția clienților formula de calcul a DAE, în caz că vreo unul dintre potențialii clienți disperați să ia niște bani împrumut, ar avea chef de niște calcule complicate. Mai jos, cu caractere mai mici, veneau și explicațiile: la 100 de lei împrumutați pentru o lună, DAE este de 4114% pe an și scade la perioade mai lungi de împrumutare. Acum VIVA anunță un DAE maxim de 336% pe an.

Marketing de aburit clienții

Pentru a contracara calculele în defavoarea lor, cei de la VIVA Credit făceau și o paralelă cu alte servicii ale căror costuri nu au relevanță dacă sunt exprimate în costuri anuale. Spre exemplu, dacă mergem la film: ”cu siguranță ați fost la un film la cinema pentru care ați plătit măcar 20 lei pentru aproximativ 2 ore și v-ați simțit foarte bine și a fost o seara placută. Cu ce v-ar fi ajutat dacă prețul biletului era afișat la aprox. 22.000 lei/an (incluzând un bilet la toate reprezentațiile acelui film pe o perioadă de un an de 3 ori/zi)?”

Așadar, deducem că n-ar trebui să ne intereseze dobânzile ci câți bani luăm și câți dăm înapoi, ne lasă să înțelegem.

Mai celebrul Provident promitea clienților săi că valoarea dobânzii anuale efective nu va trece de 104,63%, dar îi informa că ”DAE nu este un indicator relevant, întrucât nivelul acestuia este influențat în mod categoric de perioada de rambursare și de periodicitatea plăților”. Este un alt fel de a spune că de fapt, pentru client contează cât ia și cât dă înapoi și că n-ar trebui să-l intereseze nivelul dobânzii. Bineînțeles că acest indicator este relevant pentru un client, mai ales când nu își poate acoperi ratele și va continua să plătească aceste dobânzi.

Pe lângă acestea însă, sunt nenumărate IFN-uri care acționează ca niște cămătari pe piața financiară internă, fără să fie deranjate de nici o instituție.

Mecanismul se bazează pe inducerea în eroare a clienților. Se promit credite prietenoase obținute rapid (în decurs de câteva ore), fără adeverință de salariu, fără costuri și comisioane, pe durate scurte de timp. Multe dintre aceste instituții lucrează în parteneriat cu o serie de lanțuri de magazine: omul cumpără un produs, magazinul își ia banii de la creditor, iar recuperarea creditului o face IFN-ul.

Cât costă, de fapt, ceea ce cumperi prin credit de la IFN

Pare, la prima vedere,  o situație câștigătoare pentru toată lumea. În scurt timp însă, clientul află adevărata față ”prietenoșilor” care i-au oferit creditul. Telefonul, canapeaua, aragazul sau computerul cumpărate au de fapt valoarea creditului, adică al împrumutului de rambursat.

 

Avioane militare pulverizează aluminiu în atmosferă

6531_8

Un meteorolog, fost cadru militar, admite faptul că avioane militare pulverizează aluminiu în atmosferă

Sub pretextul că în acest mod protejează planeta de încălzirea globală, geoingineria recurge la pulverizarea în atmosferă de metale precum aluminiu, bariu, stronţiu, precum şi unele substanţe plastice.

În urmă cu câţiva ani era suficient să vrei să afli ce reprezintă dârele de culoare albă lăsate pe cer de unele avioane şi chiar să îndrăzneşti să crezi că ele sunt de fapt substanţe chimice nocive, pentru a deveni tu însuţi subiect de batjocură şi ironie pentru oficialităţi şi mulţi oameni obişnuiţi.

În zilele noastre, autoritățile aşteaptă ca oamenii să creadă că motivul pentru care sunt pulverizate substanțe chimice în atmosferă este acela că în acest mod poate fi salvată planeta. Și propaganda funcționează: oamenii sunt greu de convins de faptul că „dârele morții”, chemtrails-urile, nu sunt nimic altceva decât o teorie a conspiraţiei. În ciuda faptului că meteorologii discută liber despre geoinginerie…

De exemplu, pe canalul de ştiri News10, meteorologul afirma în timp ce prezenta starea vremii din zona WestCoast:

„Şi vedeţi aceste benzi de nori ce apar foarte distinct în zonă? Aceasta nu este ploaie, nu este zăpadă. Credeţi sau nu, un avion militar care a zburat pe deasupra acestei regiunii a lansat intenţionat aceşti nori formaţi din particule mici de aluminiu. Uneori norii sunt compuşi din plastic sau chiar din hârtie metalizată şi sunt utilizaţi de piloţi ca sistem antiradar.ˮ

Meteorologul a mai adăugat: „Ei nu vor confirma aceste informații, însă cunosc bine aceste proceduri deoarece am fost înrolat în trupele de puşcaşi marini timp de mai mulţi ani şi vă spun adevărul.ˮ

16142_1

Într-o altă înregistrare video, un meteorolog spune în timp ce arată o suprafaţă albastră de dimensiuni mari pe o hartă: „Aceasta este ceea ce noi numim pleavă militară. Ştiu foarte sigur că soldații din armată împrăștie anumite substanțe în atmosferă…ˮ

O altă înregistrare video prezintă un meteorolog spunând că pleava a fost pulverizată peste o anumită zonă şi aceasta interferează cu datele preluate de la satelit.

Ce pluteşte în aerul pe care îl respirăm?

Este uimitor modul atât de firesc în care meteorologii vorbesc despre aceste aspecte, ca şi cum ele ar fi ceva extrem de natural. Expunerea constantă a oamenilor la aerul contaminat cu aluminiu le poate provoca probleme digestive, osoase, renale şi musculare, şi s-a demonstrat că poate cauza boala Alzheimer şi alte probleme legate de creier.

Geoingineria solară ar putea crea mai multe probleme decât ar rezolva

Oamenii sunt încurajaţi să creadă că geoingineria este ceva benefic, iar aceste menţionări nonşalante ale oficialităţilor urmăresc să îndepărteze îndoielile justificate și temerile care le apar. Totuşi, pulverizarea de dioxid de sulf în atmosferă nu este panaceul pentru problemele planetei aşa cum spun unii că ar fi.

Totuși, cel mai înțelept ar fi să fie stopate imediat aceste practici criminale, ce afectează profund atât sănătatea oamenilor cât și pe cea a planetei, și nicidecum să fie practicate extensiv, fără întrerupere!

Minciuna oficială cum că dârele persistente care rămân pe cer în urma avioanelor „ar fi doar dâre de condensare” este ușor de combătut dacă sunt înțelese și reținute anumite aspecte fundamentale.

Toate „sursele oficiale” ne spun că dârele lăsate de avioane care brăzdează cerul și persistă ore în șir, blocând soarele și perturbând vremea, sunt doar „dâre de condensare”. Povestea oficială despre „dârele de condensare” este una dintre cele mai mari minciuni pe care puterile au perpetuat-o pentru a potoli masele, ca acestea să ignore pericolul imens creat de operațiunile de inginerie climatică ce se desfășoară deasupra capetelor noastre zi de zi. Chiar fără a cunoaște date despre această problemă, orice persoană dotată cu puțin simț al rațiunii poate înțelege că pe cer sunt pulverizate anumite substanțe chimice. Câteva observații simple dau de gândit: dâre care sunt întrerupte din loc în loc; încrengături de urme ce pot fi văzute o zi iar a doua zi deloc, deși de multe ori sunt aceleași condiții atmosferice; uneori poate fi observat un avion care lasă o dâră de la un capăt la celălalt al orizontului, adiacent unui alt avion la o altitudine aproximativ egală care nu lasă în urma lui practic nimic.

Dârele pot avea compoziții și culori complet diferite. În spatele unor avioane (de obicei aviocisterne militare care zboară la altitudini joase) pot fi văzuți nori nealiniați cu motoarele. Acest fapt face ca o parte din dârele de dispersie pulverizate să iasă ușor către o parte a avionului (neparalel din cauza duzelor nealiniate).

Guvernul mondial așteaptă cu nerăbdare ca programul de inginerie climatică să fie implementat (deși niciuna dintre aceste societăți nu va admite adevărul, și anume că geoingineria este folosită deja de acum câteva decenii).

Societatea noastră a fost „bine dresată” ca să accepte versiunile oficiale pentru nenumărate probleme; în felul acesta cei aflați la putere își ascund crimele la vedere.

În conformitate cu numeroase dovezi incontestabile, s-a observat că afecţiunile, indiferent de grupa de vârstă a populaţiei, sunt cauzate, în mod direct sau indirect, de un amestec de săruri de bariu, alte produse chimice, cum ar fi fibrele de polimer (toate acestea intrând în alcătuirea dârelor morţii – chemtrails-uri) şi, totodată, de emiterea în atmosferă a unor unde radio perturbatoare cu ajutorul unor tipuri de arme electromagnetice şi scalare. Se înţelege de la sine că persoanele în vârstă sau bolnave şi copiii mici sunt cei mai vulnerabili.

În zilele noastre, aluminiul şi fluorul sunt aproape peste tot…

De multă vreme, unii medici au avertizat instituţiile de sănătate şi populaţia cu privire la efectele dăunătoare pentru sănătate ale aluminiului şi fluorului, şi de asemenea ale fluorurilor. Şi, cu toate acestea, încercaţi să găsiţi la o farmacie sau într-un supermarket o pastă de dinţi care să nu conţină fluorură. Greu! Acum, întrebaţi-vă de ce? Există sute de pagini de documentaţie cu privire la aceste două produse, la efectele lor nocive, şi la motivul pentru care trebuie să ne debarasăm de ele. Şi totuşi, populaţia este contaminată cu ele!

Prezenţa aluminiului în apa de robinet este rezultatul utilizării de sulfat de alumogel în staţiile de epurare, în momentul operaţiunii de aşa-zisă „floculare“, care vizează purificarea apei de anumite impurităţi şi particule argiloase mai cu seamă. Ar putea fi utilizate alte produse la fel de eficace şi inofensive, dar costul ar fi mai mare. În plus, prezenţa aluminiului nu se limitează numai la apa de robinet, el regăsindu-se, de asemenea, în ambalajul cutiilor de bere şi de băuturi carbogazoase, în foliile de ambalare, în caserole, în tuburile de sosuri şi de pastă de dinţi, în ustensilele de bucătărie… Impactul economic şi sanitar al unei confirmări a studiului citat mai sus ar fi catastrofic…

Presiunea lobby-urilor marilor firme, de exemplu Péchiney, unul dintre principalii producători francezi de aluminiu, Lyonnaise des Eaux sau Vivendi (fosta Générale des Eaux) explică numărul redus al studiilor realizate de diferitele ministere responsabile. Péchiney este o firmă a cărui capital majoritar este deţinut de acţionari instituţionali francezi (21,9%) şi străini (48%), ca şi Suez-Lyonnaise des Eaux (30%; 30%) şi Vivendi (24,5%; 45,6%). Panica bursieră pe care ar provoca-o o confirmare a efectelor nocive ale aluminiului asupra sănătăţii publice ar semna condamnarea la moarte a acestor mari grupuri, datorită evadării capitalurilor care ar fi astfel provocată.

Dar Suez-Lyonnaise des Eaux este acţionar cu 34,5% al lanţului de televiziune M6 şi cu 25% al TPS. Vivendi deţine 52,6% din Télé Monte Carlo şi 34% din Canal+, care deţine el însuşi 70% din Canal Satellite.

Iată o dovadă a pericolului pe care îl reprezintă controlul mijloacelor de comunicare în masă de către marile grupuri industriale. Francezii nu vor descoperi niciodată adevărul cu privire la efectele aluminiului dacă se vor mulţumi să privească Le vrai journal (ştirile) pe Canal+…

Fluorul a apărut în anii 1950, când i se făcea publicitate ca unui element de progres în lupta împotriva cariilor şi a plăcii dentare. El a fost introdus în compoziţia pastelor de dinţi şi în reţeaua de distribuţie a apei curente pe post de antiseptic (acid hexafluorosilicic).

Dar acumularea pe termen lung a acestei substanţe determină efecte nefaste în materie de sănătate: distrugerea smalţului dinţilor; dezvoltarea unor boli precum osteoporoza; tulburări cardiace şi psihice şi chiar afecţiuni genetice.

Efectele toxice ale fluorului în doză mare sunt evidente, dacă ne gândim că el intră în compoziţia insecticidelor şi a bactericidelor.

Lobby-ul industrial şi financiar a plătit, deci, fabricarea unor studii care atestă în mod fals faptul că produsele fluorurate ar fi nevătămătoare, fiind scoase în evidenţă efectele lor benefice în doză mică. La fel s-a procedat şi în cazul aluminiului.

Propaganda oficială funcţionează. L’Express (nr. 2482, februarie 1999) voia să liniştească apele prin articolul lui Vincent Olivier: „Trebuie să ne fie clar: nu riscăm să murim bând apă de la robinet.“ Dar ce credit poate fi acordat unei reviste care este proprietatea firmei Havas, absorbită ea însăşi de Compagnie Générale des Eaux (Compania Generală a Apelor) (devenită Vivendi pe 15 mai 1998)?

Fluorurarea generalizată este, până la proba contrarie, doar o formă de control social, prin intermediul efectului sedativ pe care ea îl provoacă. Interesele în joc în această privinţă sunt enorme, iar efectele sanitare şi psihice extrem de grave sunt şi ele semnificative.

Prin dezinformarea întreţinută cu privire la aceste subiecte atât de importante, masele de oameni sunt menţinute în ignoranţă şi pasivitate.

Această situaţie serveşte numai interesele celor care deţin puterea economică şi politică, altfel spus, ale „iluminaţilor“ care conduc din umbră secta satanică mondială a Francmasoneriei.

Mijloacele de comunicare în masă sunt deţinute şi controlate de către marile grupuri industriale care profită în mod direct de pe urma otrăvirii noastre continue. De aceea nu vom afla niciodată din mass-media adevărul despre experimentele şi manipulările ale căror victime suntem, şi nici despre efectele secundare ale substanţelor nocive şi ale aditivilor alimentari pe care aceste companii le introduc pe piaţă.

Printre substanţele cele mai nocive pe termen lung pe care le ingerăm zilnic fără să ştim se numără aluminiul şi fluorul, care ne afectează sistemele nervos, osos şi muscular, ne reduc capacităţile psihice şi mentale şi provoacă maladii grave precum Alzheimer.

Dacă privim cu multă atenţie şi luciditate la tot ceea ce se petrece actualmente pe această planetă, descoperim că lumea în care trăim devine pe zi ce trece din ce în ce mai periculoasă pentru fiecare dintre noi. Aceasta nu se petrece doar din cauza celor care urzesc din umbră planuri criminale monstruoase şi implementează acţiuni în mod evident satanice care vizează un genocid planetar şi fac multe alte răutăţi, ce sunt cel mai adesea nebănuite de masele de oameni naive, credule, ignorante şi atât de uşor manipulabile prin mass-media.

Toate aceste grozăvii, toate aceste aspecte foarte grave şi inadmisibile se petrec deja de ceva vreme şi există un mare pericol să continue să se petreacă (într-o proporţie din ce în ce mai mare) mai ales din cauza tuturor acelora care au descoperit între timp monstruoasa conspiraţie satanică ce se desfăşoară sub ochii noştri, dar „se mulţumesc” să privească la toate acestea cu o mare indiferenţă, lăsându-i pe aceşti criminali vicleni şi cameleonici să săvârşească nestingheriţi toate relele, crimele şi grozăviile pe care le-au plănuit.

Aceste fenomene s-au răspândit în toată lumea iar tot mai mulţi oameni au observat între timp că au devenit extrem de numeroase. După ce s-a demonstrat că nu au nimic de a face cu dârele de condensare sau cu dârele provenite de la combustibilul avioanelor, subiectul „Chemtrails” a fost lăsat de o parte de către media oficială iar întrebările incomode nu au primit răspuns.

În urma analizelor de laborator s-a dovedit că aceste avioane împrăştie substanţe nocive pentru oameni şi pentru mediul înconjurător. Anumite boli au fost corelate cu aceste chemtrails.

Una dintre substanţele chimice pulverizate abundent în chemtrails, aluminiul, provoacă tot felul de probleme de sănătate. Substanţa chimică atacă în primul rând sistemul nervos, provocând tulburări de somn, nervozitate, instabilitate emoţională, pierderi de memorie, dureri de cap etc. Dacă deodorantele şi antiperspirantele pe bază de aluminiu nu sunt indicate a fi folosite, cum pot oare aceste chemtrails să nu ne afecteze? Expunerea prelungită la aluminiu poate provocă: degenerarea creierului, anemie, probleme digestive, insuficienţă renală, probleme de vorbire, dureri musculare, scade densitatea oaselor, împiedică asimilarea calciului.

Bariul este, de asemenea, un produs chimic ce a fost găsit în zonele puternic pulverizate. Prezenţa acestuia în organism, chiar şi în cantităţi infime poate duce la vărsături, dureri abdominale şi diaree apoasă. Un alt element cu care suntem otrăviţi este stronțiu-90. Acest compus chimic este utilizat în producerea tuburilor electronice, pentru tratarea anumitor boli de ochi şi în industrie. În cazul în care este inhalat se va dizolva pe suprafaţa plămânilor ajungând astfel în sânge. Astfel, poate reduce numărul de celule roşii din organism cauzând oboseala excesivă şi o rezistenţă scăzută împotriva bolilor.

Acestea sunt doar câteva substanţe ce sunt împrăştiate împreună cu multe altele. Ce urmăresc elitele prin aceste programe? Pur şi simplu să fim o rasă de oameni docili, care să le folosească substanţele chimice oferite chiar de ei prin industria farmaceutică. Este un întreg laţ în jurul nostru şi depinde de noi dacă ne vom lăsa pradă acestuia.

Una din metodele de luptă împotriva efectelor nocive este adoptarea unei alimentaţii naturale şi sănătoase. Este foarte important ceea ce consumăm. Să nu uităm că reclamele ce ne îndeamnă să consumăm hrana oferită de corporaţii reprezintă un alt mod de manipulare iar rezultatele sunt aceleaşi. Alimentele trebuie procurate de la surse de încredere şi dacă este posibil să fie cât mai naturale.

6523_0

Chemtrails-urile sunt folosite de către elite în diverse scopuri malefice: acela de a ne îmbolnăvi, de a ne slăbi sistemul imunitar, de a ne manipula. Evident aceste operaţiuni de „întunecare artificială a atmosferei” sunt secrete, armata americană neagă orice implicare.

Aceste experimente fac parte din programul de „geoengineering”. Orice persoană ce încearcă să privească cu o mare atenţie şi luciditate la ceea se petrece în jurul său, va observa la un moment dat că ce ni se spune şi ceea ce se vede la prima vedere nu este imaginea de ansamblu. Lucruri stranii se petrec iar descoperirea acestora este la îndemâna oricui. Adevărul este uneori prea şocant pentru a fi acceptat de către majoritatea oamenilor iar multe aspecte trec pe lângă noi fără să le acordăm importanţa cuvenită. În această categorie se înscrie şi fenomenul numit „chemtrails” sau dârele morţii.

Material preluat

PROSTITUATE PENTRU AMERICANI

Screenshot_2019-08-05 Facebook

In sfârsit, după atâta isterie în media, o analiză lucidă a „cazului Caracal”.

cotidianul.ro:

Despre scutul de la Deveselu, despre Gheorghe Dincă şi proxenetul mort în 2016

Cine îşi imaginează că oraşul Caracal mai este un banal oraş de provincie înseamnă că nu a auzit că aici este amplasat „Scutul de la Deveselu”, unde există o bază militară americană. Aici lucrează un număr important de soldaţi americani, de la cei care păzesc baza, pînă la specialişti de înaltă calificare în domeniul militar.

Care este importanţa acestei unităţi militare de elită s-a vorbit mult, dar, pentru a nu se crede că mă dau priceput, citez dintr-o prezentare oarecare de pe Net: „Scutul este echipat cu așa-numitul sistem antirachetă Standard Missile 3 (SM-3) care, la origine, este un sistem neval, dar acesta a fost adaptat pentru o bază terestră și funcționează pe aceleași principii. Forțele Navale ale Statelor Unite folosesc SM-3 pentru interceptarea rachetelor balistice de croazieră și intercontinentale lansate de pe avioane, nave sau vehicule militare terestre inamice, iar sistemul poate fi utilizat în acelați scop și de la sol, nu doar de pe mare”.

După ce am citit aceste rînduri, parcă sîntem cu toţii ceva mai pricepuţi. Dar nu despre acest gen de informaţii aş vrea să scriu în continuare.

Aici, la Deveselu, sînt militari americani, care au şi ei viaţa lor. Dar nu au venit la Deveselu cu prietenele, soţiile sau amantele lor, aşa că, oricît de preocupaţi ar fi de salvarea planetei, este firesc ca uneori să fie şi ei luaţi de val şi să se lase purtaţi de nevoia cerută de instinct. Atunci, pentru a nu rămîne preocupaţi de amintirile cu iubitele, soţiile sau amantelor lor, cineva trebuie să se ocupe şi de satisfacerea acestor dorinţe ascunse, astfel ca ei să se întoarcă repede la misiunile pe care le au de îndeplinit.

Un prieten îmi spunea zilele trecute că preţul închirierilor de garsoniere din Caracal a ajuns la 300 euro, cam cît costă să închiriezi o garsonieră în Bucureşti. Motivul este cererea mare, numai că aceasta nu vine de la elevii din comunele alăturate, care învaţă la liceele din Caracal, şi nici de la muncitorii din comunele judeţului Olt, care muncesc în acest oraş! Vă veţi întreba, ca şi mine: atunci cine închiriază aceste garsoniere şi pentru cine?

Altă cunoştinţă mi-a atras atenţia că atunci cînd a vrut să-şi extindă restaurantul pentru a face şi o mică terasă în faţa lui, primarul i-a spus: „Nea Mircea, totul este în regulă cu actele, numai că trebuie să iei şi acordul americanilor de la Deveselu!” Recunosc, iniţial m-a mirat această poveste, dar apoi m-am gîndit că vorbele primarului au un tîlc firesc: în apropiere este „Scutul de la Deveselu” şi nimeni nu-şi permite ca, la numai cîţiva kilometri, oricine să facă orice, fără un control drastic, chiar dacă acesta are doza lui de discreţie!

DUIOS, „NATAŞA” TRECE PRIN CARACAL

Mai pe scurt, ofiţerii de contraspionaj din zonă trebuie să fie vigilenţi, căci, în apropierea unei astfel de baze militare, în mod cert, trebuie să mişune tot felul de agenţi: de la ruşi, pînă la Al-Qaeda, ale căror misiuni sînt lesne de înţeles.

Şi, atunci, nu e normal ca primul lucru la care să se gîndească agenţiile de contraspionaj să fie protecţia informativă a operaţiunilor militare de la Deveselu, inclusiv atunci cînd, scăpaţi prin Caracal, la plimbare, militarii americani văd o fată frumoasă care acceptă să-şi petreacă noaptea cu ei?

Sau, mai exact, tocmai atunci. Căci, o „Nataşa” tulburătoare ar putea să-l stoarcă pe soldatul John de cine ştie ce informaţii, aşa cum vedem deseori în filme! Aşa că, dacă vor să cunoască fete în Caracal, cu care să-şi petreacă puţinele zile libere, militarii americani trebuie să accepte că totul este controlat de serviciile amerciane de contraspionaj, altfel trebuie să-şi bea ceaiul cu vestita bromură!

Cînd am înţeles că aşa stau lucrurile, mai în glumă, mai în serios, fiind la o cafea în Caracal cu o colegă, i-am spus ca nu cumva să comande la bar „un cocktail” sau să-mi spună că savarina este o „bombă calorică”, dacă nu vrea să fim puşi imediat cu faţa pe podea sau să ne trezim cu pistolul la tîmplă!

antena-2-art

Că agenţii de contraspionaj sînt peste tot în Caracal, se simte la fiecare pas. Crede cineva că tocmai relaţiile americanilor cu fetele de prin Caracal au fost lăsate la întîmplare? Eu nu cred! Mai degrabă, presupun că, în interesul protecţiei informative, atît fetele care consimt să petreacă alături de militarii americani, cît şi cei care se ocupă cu plasarea lor în anturajul acestora, sînt verificaţi la sînge, astfel încît „Nataşa” să fie împiedicată să ajungă prea aproape de „John”!

ÎN 2012 SE VORBEA DESCHIS DESPRE PROSTITUATE PENTRU AMERICANI

Şi atunci, se pune întrebarea: nu cumva şi acest Gheorghe Dincă este un pion dintr-o astfel de „reţea de fete”, cu misiunea de a găsi cliente? Sînt din ce în ce mai mulţi cei care vorbesc despre o asemenea ipoteză în spaţiul public şi nu ca simple supoziţii, ci bazîndu-se pe articolele din presă, publicate încă de acum cîţiva ani! Iată cîteva exemple:

– „Americanii de la Deveselu se distrează cu eleve caracalene”: „Procurorii DIICOT au descoperit, lunile trecute, ca acestia au cumparat fete de liceu de la cei mai cunoscuti proxeneti din Caracal. Distractia a luat sfarsit la inceputul lunii iulie, cand capii retelei de proxeneti au fost ridicati de mascati. Proxenetii caracaleni mijloceau actul de prostitutie. Zeci de eleve au fost obligate sa practice prostitutia de o grupare interlopa, pentru placerile americanilor dar si ale unor austrieci aflati in Romania pentru consolidarea unor hidrocentrale” („Ziare.com” din 30 august 2012, citind ca sursă „Ziarul de Olt”)

– „Minore din Caracal, prostituate pentru americanii de la Deveselu”: „Tinerele erau şantajate cu imagini video din timpul partidelor şi erau scoase frecvent de la ore pentru a fi duse la clienţi. În total 30 de fete au fost traficate. Interlopii agăţau fetele în baruri sau prin cunoştinţe. Le violau sau le convingeau să întreţină acte sexuale. Raporturile erau filmate şi folosite pentru a constrânge minorele să se prostitueze pentru bani. Elevele, cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, erau obligate deseori să plece de la ore pentru a face sex pe bani…

Mare le-a fost mirarea procurorilor atunci când au descoperit cine beneficia de activitatea reţelei. „Printre clienţii doritori de servicii sexuale se aflau în mod frecvent cetăţeni străini de naţionalitate austriacă şi americană, care erau detaşaţi în legătură cu serviciul pe raza municipiului Caracal şi comuna Deveselu, judeţul Olt”, se arată în referatul procurorilor care se ocupă de caz” (Antena3, 1 iulie 2012).

Atrag atenţia asupra acestor articole din 2012, despre fapte anchetate de procurori, dar finalizate în mod ciudat. Astfel, după acţiunea din 2012, principalul suspect, Daniel Bogdan, zis Cocoş, a fost condamnat la şase ani de închisoare. Numai că, în timp ce era deţinut la Penitenciarul din Craiova, Daniel Bogdan a murit după ce fusese transportat la un spital! Familia proxenetului l-a acuzat pe un angajat al PMS Craiova că l-a bătut pînă a decedat! Iată ştirea din acea vreme, publicată de „Gazeta nouă” din 9 februarie 2016, sub titlul „Proxenet din Caracal, încarcerat la Penitenciarul Craiova, mort în condiţii suspecte”:

„Bogdan a fost internat la Spitalul Penitenciar Colibaşi, pentru efectuarea de investigaţii suplimentare şi acordarea de tratament de specialitate. De aici, el a ajuns, pe 5 februarie, la Spitalul Judeţean Argeş pentru un consult de specialitate, iar în urma acestuia s-a dispus transportarea şi internarea sa la Spitalul Universitar Bucureşti. La unitatea spitalicească din Bucureşti, deţinutul a şi murit, pe 6 februarie, la ora 4.00. În cauză, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov în vederea stabilirii împrejurărilor în care s-a produs evenimentul. O anchetă a fost deschisă şi de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, care investighează acuzaţiile de abuz în serviciu, aduse angajatului PMS Craiova. Acesta este cercetat disciplinar şi de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor”.

NIŞTE CONCLUZII necesare continuării anchetei de la CARACAL

Pentru cei care sînt în stare să facă unele conexiuni între fapte petrecute la intervale mari de timp, cazul din 2012, încheiat cu moartea lui Bogdan „Cocoş”, poate spune multe despre evenimentele de acum din Caracal. Totul este ca elementele tragice din această poveste a Alexandrei şi Luizei, căzute întîmplător în mîna acestui monstru de la marginea Caracalului, să nu se transforme într-o telenovelă lacrimogenă, care să se se încheie cu condamnarea criminalului.

Ancheta ar trebui să continue pîna la demascarea întregii reţele, indiferent ce rang poartă persoanele implicate, altfel incredibila poveste a celor două fete, în special efortul disperat al Alexandrei de a cere un ajutor pe care nu l-a primit, vor rămîne o povară de care nici unul dintre noi nu va scăpa vreodată.

Aşadar, ne punem fireasca întrebare: nu cumva şi acum ne aflăm în faţa unei poveşti asemănătoare cu cea din anul 2012? Alexandra şi Luiza aveau 15, respectiv, 18 ani, la fel ca elevele despre care scriau ziarele atunci cînd a fost destructurată reţeaua lui Bogdan „Cocoş”.

Ele au fost răpite din stradă şi duse în casa lui Gheorghe Dincă, unde au fost violate. Au fost oare filmate, la fel ca fetele din 2012, pentru ca apoi să fie şantajate să se prostitueze, mizîndu-se pe faptul că n-ar fi vrut ca părinţii lor şi cei de la şcoală să afle ce li s-a întîmplat? Poate că ele n-au vrut să accepte şantajul şi s-au împotrivit, lucru de care sîntem siguri în cazul Alexandrei şi îl bănuim şi în cazul Luizei, ceea ce l-a făcut pe monstru să încerce să scape de dovezile cruzimii sale!

Sînt multe lucruri care, privite prin această grilă, oferă explicaţii mult mai credibile decît nebunia lui Gheorghe Dincă, deja sugerată de unii, mai ales că actele medicale ale acestuia ar susţine o asemenea variantă.

A spune că Gheorghe Dincă era un simplu nebun care avea obsesii sexuale, dublate de porniri criminale, mi se pare a fi doar o variantă convenabilă pentru cei care ar vrea ca totul să se încheie aici şi, peste o vreme, să aflăm că şi Gheorghe Dincă a murit în condiţii suspecte, ceea ce ar însemna închiderea acestui dosar aşa cum s-a întîmplat cu cel din 2012, terminat cu moartea din 2016 a lui Bogdan „Cocoş”!

Toate bîlbîielile de acum ale anchetatorilor, oameni cu experienţă în meserie, nu sînt deloc credibile, aşa cum nu sînt convingătoare nici variantele cu care sîntem intoxicaţi în aceste zece zile de cînd a fost descoperită Alexandra, variante care sînt schimbate continuu, în funcţie de dezvăluirile din presă.

Este de ajuns să dăm doar două exemple.

Duminică 28 iulie, Georgiana Hosu declarase că Alexandra a fost surprinsă „cu telefonul în mînă” de Gheorghe Dincă la ora 12 şi a fost ucisă. Ulterior, noi am demonstrat că monstrul nu putea fi în Caracal cînd Alexandra suna la 112, întrucît se afla în Craiova, unde, după ce a luat acea cartelă, s-a dus în centrul oraşului, pe strada Câmpia Islaz, pentru a se întîlni cu o anumită persoană, după care a fost filmat în centrul Caracalului la ora 12:14. Imediat, poziţia anchetatorilor s-a schimbat şi au venit alte declaraţii ale procurorilor, care spuneau că monstrul a recunosc că a omorît-o pe Alexandra, dar la ora 20:00! La fel se va întîmpla, probabil, şi cu incinerarea din butoiul acela de tablă, în care temperatura de 1400 de grade, în mod absolut nevorosimil, n-a dizolvat bijuteriile de argint, deşi acest material se topeşte la 962 de grade.

Al doilea exemplu se referă la anunţul INML, după care Ana Birchall, ministrul Justiţiei, s-a grăbit să-i anunţe pe părinţii Alexandrei că s-a stabilit că ADN-ul din cenuşa din butoi este al fiicei lor. După ce noi am demonstrat, pe baza unor studii ştiinţifice, inclusiv al unui curs universitar al unui specialist de la INML, că ADN-ul din cenuşă este greu, dacă nu imposibil, de stabilit, ni s-a spus că, de fapt, ADN-ul s-ar fi extras dintr-un… dinte găsit în butoi!

Toate acestea, puse alături de refuzul inexplicabil al autorităţilor de a face imediat expertiza telefoanelor lui Gheorghe Dincă şi a datelor din laptopul lui, preluate abia duminica aceasta, duc la concluzia că nu se doreşte cercetarea legăturilor sale cu numeroasele reţele de prostituţie din zona Olteniei!

Oricît de naivi ne-ar crede cineva, trebuie să afirmăm că toate aceste bîlbîieli, neconcordanţe şi chiar informări false, venite pe surse, nu sînt doar expresia nepriceperii sau neprofesionalismului anchetatorilor, ci cu totul altceva! Ce anume? Uşor de imaginat, greu de dovedit.

Jurnalistul Ion Cristoiu scria zilele trecute, cînd s-a anunţat rezultatul ADN: „Chiar dacă – sau mai degrabă dacă – IML va susţine că rămăşiţele din butoi sînt ale Alexandrei, nu voi crede în veci teza asasinului singuratic”! Deci, nu sîntem singurii nebuni care se îndoiesc de teoria anchetatorilor sau a jurnaliştilor acoperiţi, conform căreia sîntem în faţa unui nebun care lua la întîmplare fete tinere de pe stradă pentru propriile plăceri, după care le incendia sau le arunca ba în Dunăre, ba în Olt!

Dacă vom închide ochii şi vom accepta diversiunea care ni se oferă, nu va trece mult timp şi, deşi Gheorghe Dincă va fi în închisoare sau într-un cimitir, după o moarte suspectă, alte fete vor fi iarăşi răpite de pe stradă şi găsite prin cine ştie ce alte crematorii artificiale din curtea altui nebun.

Există o singură soluţie pentru a împiedica astfel de monstruozităţi în viitor: ancheta de faţă să fie dusă pînă la capăt, astfel încît reţele de prostituţie să fie destructurate complet, indiferent ce persoane de rang înalt le-ar conduce sau ar fi implicate în activitatea lor.

Şi ar mai fi ceva. Ca soldaţii americani de la Deveselu să-şi păstreze instinctele în pantaloni sau, dacă nu pot, să-şi aducă prostituate din ţara lor, nu să rîvnească la elevele din Caracal!

Mai ales că Hans Klemm declarase recent: „SUA se angajează să lucreze cu românii pentru a elimina traficul de fiinţe umane. Îndemnăm ferm toate guvernele să combată traficul de persoane prin servicii de protecţie cuprinzătoare şi concentrate pe victime, prin măsuri de prevenţie a infracţiunilor care vizează direct tacticile traficanţilor şi informează mai bine comunităţile şi prin acuzarea şi condamnarea traficanţilor, pentru a-i face să răspundă penal pentru faptele lor.

Poate că se referea chiar la acţiunea din anul 2012, care, după cum se pare, a continuat şi acum, cînd victimele care au căzut pradă acestor reţele de nenorociţi au fost Luiza şi Alexandra!

de Ion Spanu

USR este partidul securiștilor

66011739_2302722226611542_8295803325920575488_n

Mulți spun că USR este partidul securiștilor. Eu spun că este vorba strict de copiii, nepoții și alte rude apropiate ale acestora, ale securiștilor. Dar nu orice securiști, aici este dilema multora.

Că Florian Coldea este oarecum în spatele acestei organizații politice numită USR, nu pot să bag mîna în foc. Așa se vorbește pe la colțuri. Dar înclin să cred că așa este, mai ales că Iohannis a fost cel care l-a demis pe Coldea din postura de adjunct al S.R.I., motiv pentru care, cunoscînd latura pur umană a celui care a condus operativ S.R.I. în ultimii 10 ani, putem să credem că USR este, de fapt, instrumentul prin care Coldea îl poate detrona pe Klaus Werner Iohannis de la Cotroceni. Eu am convingerea că Florian Coldea nu este, de fapt, în spatele USR, ci în spatele PLUS, al lui Cioloș, și doar prin natura colaborării a ajuns să își proiecteze imaginea și asupra USR. Pe de altă parte, am suspiciuni mari și foarte rezonabile că, de fapt, în spatele USR și la baza acestuia se află materia cenușie a unor generali S.T.S.

La o analiză atentă a acțiunilor acestui partid, născut din spuma mării, și cunoscînd destul de bine fondatorul mișcării Uniunea Salvați Bucureștiul, se poate spune că aceasta, numită acum USR, se poate analiza foarte bine din punct de vedere temporal, și anume prin prisma duratei prezenței la timonă a lui Dan Nicușor, și a direcției lui clare de a salva Bucureștiul, prin lupta permanentă pe care a dus-o cu Primăria Capitalei. Această perioadă apreciez că durat pînă înainte de decembrie 2016, moment în care mișcarea a fost confiscată de gruparea Barna și schimbarea clară de direcție s-a produs.

Odată cu ,,umflarea” USB și, ulterior, a USR, care, după cum știm, a crescut fulminant în sondaje, a urmat consolidarea formațiunii și, după cum observăm, se pregătește preluarea puterii în România, prin ,,aruncarea” lui Barna în lupta pentru Cotroceni.

USR își va revendica cealaltă zonă a ,,bugetarilor”, cei din mediul privat. În acest mod, cei care se află în spate au la dispoziție acum două organizații politice puternice care, în mod sigur, vor ajunge să colaboreze după alegerile din 2020, dar asta o să o știm atunci. Acum, cel mai important pentru USR este ca nu cumva să fie descoperită această cacealma, pentru că e posibil să iasă destul de șifonat.

De ce mulți din cei care se află în primele linii ale USR au derulat sau încă derulează contracte cu statul? Și asta de ceva timp, de ani de zile, nu de acum. Dan Barna este unul dintre ei, dar nu este, nici pe departe, singurul.

Cum se face că un partid care nu are încă bine dezvoltate în teritoriu structuri, care nu a avut foarte multă influență în centrele de votare, a obținut 23% din voturi la europarlamentarele de anul acesta?

Cum a putut USR să obțină 23% din voturi pe 26 mai a.c., cînd ei nu au reușit să strîngă mai mult de 200 de oameni la mitingurile din Cluj Napoca și București? 23% înseamnă enorm, cîteva milioane de voturi. Să nu poți strînge tu oameni pentru un miting? Este la fel, inexplicabil.

Care să fie legătura dintre soția lui Dan Barna și Dan Nicușor – ambii au studiat la Sorbona –, dar și dintre soția lui Dan Barna – ambii lucrează la OMV Petrom? Aici putem să suspectăm pe de o parte, că Dan Barna a ajuns la Dan Nicușor prin intermediul soției sale, pentru că în 2012, cînd a candidat independent la Primăria Capitalei, în anturajul lui Nicușor, Dan Barna nu exista. Chiar dacă aici speculăm ceva mai mult pe acest subiect, nu putem să nu ne punem aceste întrebări.

De ce Andrei Caramitru a preluat rolul de extremist șef în USR? De ce acum se cultivă ideea că diaspora numără peste 9 milioane de persoane, în condițiile în care este evident faptul că aceasta este o știre falsă? De ce a apărut această informație acum, înainte de alegerile prezidențiale? Din punct de vedere electoral, o asemenea diasporă implică permutări în ceea ce privește demnitarii aleși de către cei din afara țării. Știind probabil că în noiembrie se vor implica și alte forțe decît cele care sprijină uniunea asta USR cu PLUS. Se pregătește cumva terenul pentru un volum mai mare de voturi din afara țării, știut fiind faptul că acolo nu prea sînt primari români, ci doar extensiile SIE și alte personaje ,,obscure” care au rolul de a aduce multă emoție în ziua votului. Din punctul meu de vedere, acest lucru anunță o înfruntare Dăncilă – Barna în turul doi, astfel încît, indiferent cine iese, cei care au pregătit și au gîndit nebunia asta la care asistăm acum, să nu piardă, indiferent cine cîștigă.

67459902_462642394574157_423015263173083136_n

Romanii ce au votat PNL, USR si PMP o sa vada pe pielea lor ce taieri de salarii si pensii o sa urmeze cu gasca de securisti din PD/PNL, USR-PLUS si PMP la guvernare. Cum au dus-o pe vremea lui Basescu.

Stăpânii lumii din umbră “scriu” scenariul și regia, iar PDL, PNL, USR/PLUS “interpretează” rolul care le revine. Dacă cineva mișcă-n front, securiști fideli stăpânilor lumii, amenință cu dosarele penale.

Oare România îşi cunoaşte interesul?

nato-aderare-romania

Oricine aruncă o privire asupra României remarcă nu fără surprindere dorința de a avea cu orice preț instalat scutul antirachetă în România. Despre atmosfera din media românească, oare ce ar fi de spus?

În cei 30 ani scurşi de la evenimentele din 1989, România s-a îndreptat spre „luminile Occidentului”. În febra acestui entuziasm, au fost rupte toate legăturile cu Estul, uitându-se faptul că distrugerea acestora (vezi cazul CAER) pot duce la pierderi importante pe plan economic. Rezultatul? Dintr-o ţara independentă, România a ajuns o colonie de mâna a doua.

Industria şi agricultura au fost puse la pământ. Flota comercială a fost înstrăinată, transporturile feroviare sunt aproape în colaps. Sistemul de sănătate, lipsit de finanţare. Majoritatea populaţiei este adusă la un nivel de sărăcie greu de imaginat, lipsită de perspectiva unor locuri de muncă decente, forţată să migreze în masă către faimosul Occident, pentru a presta acolo cele mai mizerabile munci, pe salarii de mizerie.

Această descriere succintă doreşte să prezinte tabloul unei ţări ce a ajuns la sapă de lemn, aceasta fiind plata iluziilor deşarte ce au mânat-o să meargă cu un entuziasm imbecil spre „luminile Occidentului”.

A se vedea cazul relaţiilor cu Federaţia Rusă: în timp ce Germania, Franţa, Marea Britanie şi ceilalţi „granzi” ai Europei dezvoltă relaţii economice, României îi este interzis acest lucru, prin intermediul cozilor de topor. Aceştia veghează cu străşnicie să nu existe „abateri de la morala pro-europeană şi pro-atlantică”, împroşcând cu noroiul propagandistic pe oricine ar cuteza să aibă alta opinie.

Se ştie prea bine că România s-a închinat în faţa Americii, cu fruntea în ţărână, oferindu-i cu smerenie şi cu mânile tremurânde tot avutul său, libertatea şi independenţa de stat. De asemenea, a renunţat la demnitatea naţională şi a intrat cu o uşurinţă de-a dreptul suspectă în rolul de slugă prea-plecată, care face absolut tot ce-i porunceşte „jupânul” de la Washington. Cum ar fi, de pildă, acea atitudine belicoasă la adresa Rusiei.

Din păcate, doar o mică parte din populaţia României conştientizează că „partenerii noştri strategici” ne pun într-o poziţie periculoasă, pe post de carne de tun în caz de conflict, că ne folosesc doar pentru a stoarce ţara noastră de toate resursele, iar pe noi toţi de ultima picătură de vlagă. Ca apoi să ne lepede ca pe nişte zdrenţe când nu vom mai fi utili. Pragmatism american, ce mai!

Cei mai mulţi români, din păcate, văd Washingtonul ca pe acel „Mesia”, propovăduit cu sârg de sectanţii lor. Unul care le va bascula fericirea şi bunăstarea în faţa porţii, care le va ridica economia, care le va da de lucru, care le va băga corupţii la pârnaie, care le va strânge gunoaiele. Şi care, vezi Doamne, îi va apăra!

SUA luptă doar pentru propriul interes. Iar interesul său de bază este să ajungă la resursele imense ale Rusiei, adică la singurele resurse virgine de pe planetă. Ce mai apucă de la fraieri ca românii sau de la cei pe care i-a adus la stadiul de ruine (Afganistan, Irak, Libia, etc) reprezintă mizilicul. Pentru acest interes a pornit Washingtonul „războiul contra terorismului”, adică binomul format din intervenţii armate şi lovituri de stat. Iar ţinta acestui război este învăluirea Rusiei în flancuri.

Cel puţin asta este linia neoconservatorilor de la Washington. În această perspectivă sitruaţia viitoare a României, care se gudură pe lângă trimişii Washingtonului şi latră ca o potaie printre ulucile gardului către Moscova, va fi una dezastruoasă. Se va „bucura” din plin de aversiunea Moscovei şi de indiferenţa Washingtonului, care va rosti aşa:” Nu vi s-a spus cât se poate de oficial în noiembrie 2002, chiar la Bucureşti, că trebuie să fiţi o punte de legătură între NATO şi Rusia?”.

La ce ne este de folos „parteneriatul strategic” cu SUA, când pentru americani suntem un soi de sclavi, iar, după cum se vede în imaginea de sus, tricolorul românesc, pe care atâta zicem că-l iubim, a fost transformat de către „parteneri” într-un soi de cârpă pentru şters la dos, chiar pe teritoriul României?

marianradulescu55.wordpress.com