Se fac mari presiuni asupra României pentru cedarea gazelor din Marea Neagră. Şi din partea SUA şi din partea UE

marea-neagra-gaz

În loc de motto:

„Vom încuraja contribuțiile României la securitatea energetică a Europei, inclusiv prin luarea măsurilor necesare investițiilor strategice în producția de energie în Marea Neagră, cu un enorm potențial de a transforma România într-un centru regional de producție, dar și distribuție de energie.” (Hans Klemm, ambasador al SUA, discurs la recepția oferită de Ziua Independenței în 29 iunie 2018)

„Încurajez, totodată, identificarea de soluţii creative şi eficiente pentru a consolida, în continuare, și dimensiunea economică, inclusiv prin investiții şi proiecte de afaceri comune în domenii strategice de interes reciproc – cum este, de exemplu, cel energetic.” (Klaus Werner Iohannis, președintele României, discurs la recepția oferită de Ziua Independenței în 29 iunie 2018)

„Observăm îndeaproape evoluțiile pe măsură ce parlamentul și guvernul României elaborează legislația care va stabili cadrul fiscal și de reglementare stabil pentru companiile energetice să investească în dezvoltarea acestei resurse”. (Departamentul de Stat al SUA, 29 iunie 2018)  

Klaus Iohannis fiind membru al iudeo-masoneriei internaționale, nu mai este întâmplător faptul că România este jefuită cu complicitatea președintelui în funcție! Ne referim la jaful generalizat: exploatarea resurselor naturale exclusiv de străini, defrișarea generalizată a României efectuată de austrieci și  aservirea economică profundă către capitalul străin.

S-au multiplicat în ultimele zile semnalele de alarmă venite din partea unor jurnaliști sau politicieni privind presiunile care se fac asupra României pentru votarea proiectului de lege prin care România ar  urma să renunțe la impozitarea veniturilor suplimentare obținute de companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră. O dovadă ar fi fost, așa cum arăta jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob într-un text, zilele trecute, simultaneitatea celor două comunicate ale Ambasadei SUA  unul privind Codurile penale, celălalt, privind exploatarea gazelor din Marea Neagră, întrebându-se ce îi îngrijorează mai tare pe americani: Codurile penale ori petrolul din Marea Neagră?

Într-un text publicat de CorectNews, avocatul Dan Chitic avertizează, de asemenea, așa cum a mai făcut-o, asupra faptului că Parlamentul e pe cale să renunțe la resursele României din Marea Neagră. El atrage atenția că a fost convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului României în perioada 2-19 iulie, în cursul căreia se va vota renunțarea României la resursele sale naturale din Marea Neagră (off shore), pierderea pentru țara noastră ridicându-se la 16 miliarde de euro. Chitic a remarcat și faptul că la recepția de Ziua SUA, de la Ambasada SUA, atât ambasadorul Klemm, cât și președintele Iohannis au vorbit aceeași limbă  – „cooperarea in domeniul energetic”.

Atenție la Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, acum în dezbaterea comisiilor din Camera Deputaților!

Mai mult, în „generozitatea” și excesiva „ospitalitate” a guvernanților noștri cu multinaționalele și mega corporțiile străine, nu doar că nu îi vom mai taxa pe exploatatorii resurselor noastre pe toată durata existenței resurselor din străfundurile Mării Negre, ci le vom și înapoia banii pe care i-am luat deja de la aceștia cu titlul de impozite în baza unor legi în vigoare ale statului român. Cum? Prin instituirea unui credit fiscal: „În situația în care titularii acordurilor petroliere referitoare la perimetrele petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezetei legi sunt obligați să plătească orice sume perceute de autoritățile publice în plus față de sumele care ar fi fost datorate în conformitate cu prezenta lege” – căci așa prevede proiectul de lege aflat pe punctul să fie adoptat de către Parlament.

Foarte probabil că această Lege este efectul direct al consultanței pe care Biroul pentru Resurse de Energie al Departamentului de Stat de la Washington o acordă Guvernului României și Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) (înființată în 2016 și care a devenit operațională în ultima parte a anului trecut), situând astfel țara noastră într-o companie selectă a țărilor care primesc o asemenea consultanță, și anume Ucraina, Guyana, Uganda sau Papua Noua Guinee (aflați mai multe despre aceasta la https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/sua-ar-putea-oferi-asistenta-romaniei-la-reglementarea-operatiunilor-petroliere-offshore-din-marea-neagra-unde-cei-mai-importanti-jucatori-sunt-cei-americani-18070489).

Pentru că, interesant de remarcat, 

ambasada SUA a mai transmis un mesaj, rămas în umbră. Unul care sună cam așa:

”Conferinţa Mondială a Gazelor tocmai s-a încheiat la Washington. SUA sprijină de mulţi ani securitatea energetică europeană şi diversificarea surselor şi rutelor de tranzit. România are o oportunitate extraordinară de a adopta o legislaţie care să permită exploatarea resurselor de hidrocarburi din Marea Neagră. Producţia viitoare de gaze din Marea Neagră va aduce beneficii tuturor românilor, generând venituri masive pentru economia românească, trimiţând un semnal puternic investitorilor din întreaga lume şi transformând România în lider regional în eforturile de sprijinire a securităţii energetice”.

Comunicatul mai face o trimitere la un interviu oferit presei de la noi, zilele trecute, de Sandra Oudkirk, secretar asistent adjunct pentru diplomaţie energetică în cadrul Departamentului de Stat al SUA, în carea aceasta își exprimă nemulțumirea profundă față de tărăgănarea, de către actuala putere, a adoptării legii care ar da undă verde exploatării gazelor din Marea Neagră.

”Este un subiect pe care Ambasada îl discută, pe care Guvernul SUA îl discută, pe care eu l-am discutat cu reprezentanţi ai instituţiilor româneşti, atât cu cei de la Washington, cât şi cu cei de la Bucureşti care au venit în vizită la Washington. Cred că există un nivel foarte amplu de conştientizare că adoptarea legii offshore este o cerinţă de bază pentru producţia offshore de gaze naturale” a spus Oudkirk.

Legea în cauză e pe ordinea de zi a Comisiei de industrii a Camerei Deputaților; dacă e nu e adoptată pînă în toamnă, avertiza emisarul american, lucrurile se vor complica serios, iar giganții energetici americani nu vor mai putea face investițiile de rigoare. ”Nu aş vrea să atribui cele întâmplate unei rele intenţii” mai spunea americanca.

Problema e că amintita comisie, condusă de un pesedist, a cerut amînarea dezbaterii pînă pe 27 septembrie, ceea ce ar cam depăși termenul convenabil americanilor.

Simultaneitatea apariției celor două comunicate, cel american privind afacerile unor mega-companii petroliere și cel americano-european privind codurile penale ridică în mod clar întrebarea care dintre ele exprimă cu adevărat îngrijorarea unor parteneri ai României.

Cel privind soarta corupției de la noi, ori cel legat de exploatări de miliarde de dolari, în anii care vin, în beneficiul unor giganți ai afacerilor internaționale?
Și care dintre ele a fost încropit doar pentru a-l masca pe celălalt? (Bogdan Tiberiu IACOB)

gaz-marea-neagra

SRI agita “PERICOLUL RUSESC” pentru a forta adoptarea legii offsore –  CONSENS (ANTI)NATIONAL PRIVITOR LA LEGEA OFFSHORE, INITIATA DE DACIAN CIOLOS, MIHAI TUDOSE SI SRI. România poate pierde, la presiunea Departamentului de Stat al SUA si a Marilor Corporatii, zacamintele uriase de gaze din Marea Neagra!

O notă din gazeta de perete a SRI, interceptată de inpolitics.ro, vehiculează un scenariu de tot bau-baul: rușii ar fi pregătiți să invadeze Insula Șerpilor. Mda, știm deja: SRI se luptă concesionarii de la Marea Neagră pentru independența energetică a României și împotriva influențelor nefaste ale lui Putin.

Aşadar, SRI-ul lui Hellvig ne spune că e nasoală situaţia. Contextul în care ne spun asta este cel al presiunilor infernale făcute de către SUA – prin ambasadă şi cozile de topor – pentru adoptarea legii offshore.

Înainte de a trece mai departe, să înţelegem ce vor americanii. În primul şi-n primul rând scutirea de orice taxe şi impozite pentru exploatările offshore. Apoi, întrucât România nu poate absorbi în timp scurt (deh, profitul baban se face comprimând timpul!) imensele cantităţi de gaze existente acolo, vor libertatea vânzării gazelor pe orice pieţe. De ce vor asta? În primul rând pentru că ţinta de vânzări e UE, pentru care ar deveni un furnizor principal de gaze şi un influencer politic extrem de puternic. Apoi pentru că mai au o ţintă politică: Ucraina, pe care vor s-o debranşeze de la gazele ruseşti, întărindu-şi astfel prezenţa şi influenţa.

Mai pe şleau, americanii vor să le dăm absolut gratuit gazele noastre pentru a-şi face jocurile politice în Ucraina şi Europa şi, desigur, pentru a încasa toată halca profitului. Iar noi, ca întotdeauna, mai proşti fiind, nu vom încasa niciun ban din această babană afacere.

Din surse neoficiale am aflat că e vorba de peste 200 mld. metri cubi de gaz, iar asta se poate înţelege limpede din dimensiunea conductelor pe care vor să le instaleze. Statului român i-au fost raportate atât date false referitoare la capacitatea zăcământului şi, sume umflate referitoare la costul explorării şi exploatării. Dacă le dai ascultare, ai impresia că urmează să exploateze zăcământul nostru în condiţii mai vitrege decât în Marea Nordului! E de noaptea minţii, dar asta, desigur, securiştii noştri aflaţi în raport de totală subordonare faţă de CIA n-au aflat-o.

Să mergem acum pe comunicatul SRI. Aşadar, ce ne transmit nouă micuţii? Că ar trebui să ne grăbim să le dăm gratis americanilor exploatarea din Marea Neagră pentru că, vezi Doamne!, ruşii vor să pună în practică scenariul ocupării Mării Negre.

Abracadabrantul comunicat al SRI nu-i decât o minge ridicată la fileu pentru a se adopta pe repede-înainte ciudata lege offshore care ar împroprietări firmele americane cu zăcămintele noastre, fără ca ei să aibă nicio obligaţie financiară faţă de noi. Menţionez că legea a fost elaborată de Guvernul … Cioloş (ce surpriză!) şi susţinută de Tudose. Prin prisma acestui fapt poate-mi spuneţi şi mie cui aparţine acest serviciu şi, mai ales, de ce nu-şi cere buget de la Departamentul de Stat al SUA şi insistă să fie plătit de la Bugetul României.
Situația seamănă izbitor cu cea de la privatizarea Petrom, când consultantul Goldman Sachs spunea că prețurile nu vor mai crește așa că să stăm liniștiți și să lăsăm redevențele jos. Barilul de petrol era atunci 20 de dolari. Apoi, a ajuns și la 150. Nimeni nu s-a dus la Goldman Sachs să-i ceară socoteală.

În noiembrie 2008, gigantul american Exxon Mobile semnase un acord cu Petrom (aparținînd OMV) pentru a cumpăra o participație de 50% în perimetrul maritim Neptun.

Perimetrele purtătoare de resurse naturale ajungând să fie împărțite între următoarele companii: Sterling (Canada) și Petroceltic (Dubai). Așa începe frumoasa poveste cu independența energetică a României, cu România ca actor regional pe piața energetică.
Cu ceva vreme în urmă (2013-2014), Chevron scormonea după gaze de șist prin Vrancea și Dobrogea, vînturînd, printre pulane jandarmerești și suspendări ale drepturilor cetățenești, aceeași poveste cu independența energetică și beneficiile ce se vor revărsa asupra României și cetățenilor săi.
Aceste gaze vor merge direct în Austria printr-o conductă construită special în acest scop. Iar peste 10-15 ani, când România va epuiza resursele terestre de gaz, noi vom ajunge să importăm gaz pentru că nu ne vom putea atinge de gazul extras din apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, care va merge direct în Occident.
 Deși se invocă necesitatea independenței energetice, pe lîngă explorările Exxon-Petrom, să mai priceapă cineva cum e cu independența asta și cui folosește, în condițiile în care nu doar că avem astfel de parteneriate, dar ne trezim periodic cu anunțuri legate de creșterea prețului la gaz? E ca în 2013, cînd opozanții proiectului Chevron, de explorare după gaze de șist, erau degrabă catalogați drept agenți/idioți utili ai Rusiei.
Se descoperă ditamai zăcămintele, se invocă pericolul rusesc și necesitatea independenței energetice, se dau legi speciale pentru valorificarea acestor zăcăminte și pentru construirea unui gazoduct care să-l care mai departe, fără ca aceste izbînzi și sacrificii să se simtă în vreun fel în prețul plătit de consumatorul de rînd, amețit periodic cu explicații despre cum e necesară creșterea prețului la gaz, nu de puține ori ajungîndu-se la nivele apropiate de cele din țări total lipsite de acest fel de resurse. Sau chiar peste.
Oricît li s-ar umfla pieptul unora la auzul susurului lobbysto-propagandistic despre independența energetică a României și anvergura pe care urmează să o capete pe viitor în acest domeniu, cele petrecute în ultimii ani ne arată că pe la noi rămîn ceva resturi și, probabil, ceva comisioane încasate de personaje cheie, iar povestea cu independența energetică, nu doar că e foarte scumpă, dar pare să funcționeze preponderent pentru anestezierea conștiințelor și mai deloc pentru bunăstarea și confortul cetățeanului de rînd.
 Roadele veritabile sunt culese de alții, iar noi rămînem cu privilegiile legale acordate unor investiții declarate strategice, ba de unii, ba de alții, și cu facturile crescînde. La care, desigur, putem adăuga o minoritate bine remunerată și stipendiată, alcătuită din intermediari, lobbyiști, funcționari, PR-iști etc. Ca și în cazul Bechtel, EADS, Microsoft sau al majorității privatizărilor postcomuniste, un mare tun se derulează sub nasul nostru, în deplin consens transpartinic și transinstituțional. Dincolo de tensiunile, uneori extrem de pătimașe și antagonizante, inter-partinice și inter-instituționale, dincolo de schimbările de guverne și coaliții, proiectele care implică sume enorme și cu reverberații profunde și complexe asupra viitorului societății românești, trec alert și abia observate, învăluite de o bine organizată netransparență și în absența oricărei dezbateri publice.
De aceea l-a si vizitat seful OMV pe Iohannis de trei ori, după preluarea mandatului: pentru menținerea nivelului derizoriu, păgubos pentru interesele României al redevențelor.
Sa revenim la #resurse!
Știați ca “opoziția” PNL lături de USR a votat proiectul prin care sunt cedate resursele noastre naturale din Marea Neagră către mai marii și stăpânii noștri?

De ce, oare, avem unanimități doar atunci când se votează împotriva interesului național???

Nu România câștigă din exploatarea urgenta a zăcămintelor de gaz din Marea Neagră.
“INDEPENDENTA ENERGETICA” NU E DECAT INROBIREA TOTALA
– RENUNȚĂM la impozitarea veniturilor suplimentare în cazul tuturor exploatărilor maritime. Cu alte cuvinte, 0 IMPOZIT pentru tot ce obțin ca venit suplimentar companii precum OMV și ExxonMobil din extragerea și comercializarea de gaze naturale de la Marea Neagră (partea românească)!

– ÎNGHEȚĂM redevențele (adică banii pe care trebuie să ni-i plătească toate companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră) la nivelul din acest an (2018). Pe toată durata exploatării, noi NU vom mai putea umbla DELOC la aceste redevențe!

– DESPĂGUBIM companiile străine! Dacă au plătit deja acest impozit pe veniturile suplimentare, companiile care extrag și comercializează gaze naturale din Marea Neagră vor PRIMI BANII ÎNAPOI!

Proiectul legislativ a trecut de Senat în această formă și urmează să fie votat în Camera Deputaților în sesiunea extraordinară, ca urmare a presiunilor enorme exercitate de companiile străine și înalții emisari… strategici.”

1-16-600x250
”Orice formă de supra-reglementare din partea Statului român înseamnă otravă pentru investitorii străini” – Harald Kraft, reprezentant ROPEPCA – Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră.

Descoperirea unor zăcăminte însemnate de gaze naturale, sub platoul continental românesc al Mării Negre, face ca marile puteri economice mondiale să fi declanșat deja războiul economic pentru obținerea acestor resurse.

SUA, Anglia, Uniunea Europeană, Germania, Austria, pînă și Ungaria, se luptă pentru a obține o felie cît mai însemnată din tortul profitului uriaș pe care îl presupune exploatarea, adică extragerea, transportul, depozitarea și prelucrarea gazelor naturale din Marea Neagră.

Iar această luptă fără scrupule pe bogățiile României, dusă de marile puteri, este prezentată de propaganda capitalistă, de factură neo-liberală, ce sufocă mass media autohtone, ca șansa istorică a țării noastre de a atrage investitori străini.

Între timp, România, proprietara de drept a acestor resurse naturale, mai degrabă privește de pe margine, avînd statutul de jucător neînsemnat, ce va beneficia de praful de pe tobă al redevențelor modice, pe care Statul român urmează să le primească de la acești investitori străini.

Trebuie spus că, pînă înainte de 1990, România se afla pe primele locuri în lume, în ceea ce privește industria de petrol-gaze și petrochimică.

În prezent, însă, grație ”economiei de piață” adusă de ”democrația” capitalistă, care a obligat, sub presiunile uriașe venite din Occident și cu concursul trădătorilor care au condus România, Statul român să își ”privatizeze” industria și capacitățile de producție, adică să le cedeze pe doi lei acelorași ”investitori străini” care se reped acum ca niște lupi flămînzi la resursele noastre naturale, țara noastră nu dispune de tehnologiile și infrastructura necesare pentru a extrage, transporta, depozita și prelucra gazele naturale din zăcămintele aflate sub platoul continental.

Pentru ca economia românească și românii să resimtă o dezvoltare organică, pe termen lung și o creștere a nivelului de trai, aduse de exploatarea resurselor naturale, este nevoie ca Statul român să dețină controlul exploatării acestora.

În cazul gazelor naturale, fără ca economia românească să participe direct la extragerea, transportul și depozitarea, precum și la prelucrarea acestora prin petrochimie, adică fără să introducă resursa naturală în procesul efectiv de producție, impactul pozitiv va fi unul marginal, așa cum s-a dovedit efectul tuturor marilor ”investiții străine”, din 1990 și pînă în prezent.

Statul român ar trebui să se îngrijească de atragerea capitalului, român și străin, prin care să refacă industria țării și capacitățile de producție, să construiască platforme de extragere a gazelor, rețele de transport și facilități de depozitare a acestora, precum și să își refacă rafinăriile și industria petro-chimică, puse pe butuci după 25 de ani de implementare a teoriilor neo-liberale.

În caz contrar, cu diferiți oportuniști care ne vor exploata resursele neoferind nimic în schimb, dar solicitînd toate facilitățile din lume și chiar sprijinul financiar al Statului, vom rămîne doar cu iluzia bunăstării aduse de investitorii străini.

Reclame